Începând cu anul 2027, elevii din Franța care susțin Bacalaureatul și Brevetul, adică examenul de la finalul gimnaziului, vor fi depunctați pentru greșelile gramaticale și de exprimare, dar și pentru vocabularul deficitar, indiferent de disciplina la care susțin proba scrisă, a declarat ministrul francez al Educației Naționale, Édouard Geffray, într-un interviu pentru Le Figaro. Concret, elevii vor putea fi penalizați cu cel puțin două puncte, în funcție de disciplină. În plus, la discipline precum Franceză, Istorie sau Geografie, elevii cu o exprimare deficitară nu vor obține nota de trecere.
- Amintim, diploma națională de brevet (Diplôme national du brevet – DNB), susținută la finalul gimnaziului în Franța, are un nou format începând din anul 2026. Calitatea exprimării a devenit criteriu esențial în toate disciplinele. Lucrările greu de înțeles, cu multe greșeli de ortografie sau gramatică, pot afecta semnificativ nota și chiar împiedica obținerea mediei de trecere.
- În plus, a fost introdusă o probă suplimentară la Matematică, iar Brevetul nu mai este evaluat pe baza unui punctaj total din 800, ci pe o scară de la 1 la 20, media minimă de trecere fiind 10.
Grila după care vor fi evaluate abilitățile de exprimare ale elevilor conține mai multe calificative: de la „foarte insuficient”, pentru greșeli de ortografie frecvente și vocabular deficitar, până la „foarte satisfăcător”. Aceasta va fi aplicată pentru toate disciplinele la care elevii susțin examenul.
„În linii mari, dacă un elev se exprimă deficitar, va pierde automat două puncte, indiferent de materie, inclusiv la Matematică, de exemplu”, a explicat ministrul Édouard Geffray pentru publicația citată.
La probele în care redactarea are o pondere semnificativă, „precum Franceza, Istoria sau Geografia”, elevii care au „o lucrare deficitară în ceea ce privește ortografia, construcția frazelor și organizarea ideilor” nu vor obține note de trecere, a mai precizat ministrul Educației.
„Toată lumea a putut constata anul trecut că subiectele de la examenul de Brevet deveneau din ce în ce mai simple. Obiectivul este ca toți profesorii să își poată începe anul spunându-le elevilor: «Nu sunt eu prea exigent. Acesta este standardul examenului»”, a mai adăugat acesta.
Foto: © Eros Erika | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.
9 comments
Pai la noi i-ai numara pe degetele (dar vorbesc despre… profesorii care nu fac greseli elementare de gramatica).
Îți pasă mult de limba română și folosirea ei, se vede după diacriticele folosite. Ia mai numără o dată pe degete și pune-te și d-ta la numărătoare.
Pe dumneavoastră cine vă depunctează fiindcă scrieți numele materiilor școlare cu majuscule?
Măi doamna Maria, autoarea a scris numele materiilor școlare cu majuscule fiind probabil, ca cei mai educați dintre noi, o vorbitoare de limbă engleză.
În limba engleză, numele materiilor se scriu cu majuscule pentru că pur și simplu ”face sens.” Sunt nume proprii ale unor domenii întregi de știință și studiu.
De pildă, Chimia este un univers de cunoaștere. Păi, indiferent ce zic ”acadimișienii,” eu cred că nu se cam face să scrii Chimia cu literă minusculă în vreme ce folosești majusculă când vorbești despre — hai să dăm un exemplu la întâmplare — orașul Băicoi. Este?
Al doilea motiv este că în presa INTERNAȚIONALĂ, nu aia de Dâmbovița, stilul este reglementat de AP, CMS, Reuters, etc, etc. Acolo spune că numele de materii și domenii se capitalizează cum este firesc și respectuos.
Asta că în limba română nu a existat suficient respect pentru a capitaliza numele de domenii de știință, e altă treabă. Vine și ca indiciu subtil a atitudinii mioritice față de cunoaștere și școală. Eu aș scrie și Școala cu Ș mare. Poate ar atrage atenția la importanța obiectului din spatele cuvântului.
Bine că nu le-au făcut subscript. 😂
Până una-alta, sunt unii dintre noi, care vor continua să scrie magistrala Matematică cu M cât se poate de mare.
Ei, uite pentru prostii d’astea, Europa rămâne mereu în urma Americii, a Chinei, și a tuturor celorlalți.
În vreme ce în alte părți ale lumii, fizicianul sau matematicianul primește premii prestigioase pentru că a rezolvat știu eu ce chestiune complexă, chiar dacă la conferința de presă abia zice două vorbe–și oricum nu e treaba lui să fie poet–în Europa, nuuuu, domne! Poate el să construiască un reactor cu fuziune. Dacă nu pălăvrăgește cel puțin două ore baliverne, nu ia examenul.
Fierți ”francejii” pe limba lor care nu va fi NICIODATĂ așa de circulată, așa de apreciată sau așa de dorită ca limbă străină așa cum este engleza.
Niciodată așa de prezentă în știință și tehnică în Europa așa cum este germana.
Numai figuri și fasoane de la cei mai nepoliticoși și cei mai enervanți oameni conform tuturor clasamentelor turiștilor din toată lumea. Vezi YT.
Să stea liniștiți că nici măcar tinerii din țara lor nu mai sunt interesați să fâsâie pe franțuzește.
Frustrare maximă! 😂
Ce abureli puteți băga unii. Auzi, oameni de știință semianalfabeți, că nu au nevoie să știe să scrie corect. Hai plimbă ursul.
Sunt de acord cu RADU 🙂
deci si la ei sunt praf elevii.
de asta a scos Macron telefonul din scoli.
analfabetismul a cuprins Europa de cand cu tehnologia..
Sunt mai praf decat Romanii !