Doar patru țări, la nivelul Uniunii Europene, nu aveau, în anul 2025, un cadru la nivel înalt de politici care să vizeze integrarea inteligenței artificiale în educație. România făcea parte din acest grup. Tot România se remarcă, printre țările unde copiii raportează în cea mai mică măsură folosirea AI în educația formală. Iar același raport arată, pe baza unor date din 2024, contactul foarte limitat al profesorilor din România cu formarea în domeniul AI. Așa reiese dintr-un nou raport al Comisiei Europene pe tema AI – „Prieten sau dușman? Dovezi privind folosirea AI generativă în învățare și predare”.
Semnalele trase în cazul României se fac vizibile în condițiile în care raportul notează că instrumentele AI intră încet-încet în toate zonele educației, iar acest lucru prezintă avantaje, dacă există o structură în folosirea lor, dar și pericole, dacă o astfel de structură nu există. Iar documentul face trimitere la rezultatele PISA 2025, marcate de o scădere considerabilă a competențelor elevilor la Matematică, Științe, dar mai ales la Citire în cele mai multe țări europene, inclusiv România.
Potrivit raportuluI:
- „AI generativă poate fi atât prieten, cât și dușman în peisajul educațional. Caracterul benefic al genAI pentru rezultatele la învățare depinde, în ultimă instanță, de felul cum este folosită tehnologia. Studii experimentale demonstrează că, atunci când genAI este folosită pentru a augmenta cunoașterea umană, iar elevii se implică în mod constructiv în folosirea ei, acest lucru este asociat unor rezultate mai bune la învățare. Dimpotrivă, atunci când elevii folosesc genAI mecanic, luând informații generate de-a gata și fără să-și îmbunătățească astfel propria înțelegere, acest lucru poate duce la rezultate mai slabe la învățare. Acest rezultat important a fost confirmat în recentul studiu PISA 2025”.
Același document notează că AI transformă acum politicile educaționale, după o serie de „reacții inițiale conservatoare” vizibile în 2022. Acum el tinde să devină un instrument comun în sistemele de educație, cele mai multe sisteme europene apelând la cadru de politici la nivel înalt privind integrarea AI și a altor tehnologii emergente în școli.
Cum stă România la acest capitol? În niciun fel, reiese din raportul Comisiei Europene.
În anul școlar 2024-2025, potrivit datelor agregate de acesta:
- 19 țări aveau un cadru de politici la nivel înalt privind folosirea AI și a tehnologiilor emergente în școli
- 4 țări aveau cadru la nivel înalt, dar stabilit la nivel descentralizat
- Iar 4 țări nu aveau niciun fel de cadru de politici la nivel înalt pe această temă
România face parte din ultimul grup, alături de Luxemburg, Danemarca și Cipru – vezi graficul din deschiderea articiolului.
Datele sunt similare și într-un alt raport al Comisiei Europene, dat publicității tot săptămâna aceasta, despre Educația digitală în școlile europene. Acesta menționează, în acest ultim grup de țări care nu au niciun fel de cadru de politici la nivel înalt pe tema AI, și Slovacia, precum și unul dintre cele trei sisteme de educație din Belgia. Iar acesta mai cuprinde și țările balcanice non-UE, care nici ele nu au un astfel de cadru.
România – printre ultimele 3 țări la numărul elevilor care declară că folosesc AI în școală
Analiza despre AI ca „Prieten sau dușman” în educație notează că, la nivel european, există diferențe foarte mari între țările membre cu privire la numărul elevilor care declară că apelează la AI.
În medie la nivel UE, circa 4 din 100 tineri cu vârste de 16-24 de ani declară că folosesc genAI în educația formală. Dar, dacă în Spania, Cehia sau Estonia aproape 60% dintre ei declară acest lucru, în România doar un sfert spun la fel:
Cele mai mici procente de tineri care declarau, în 2025, că folosesc genAI în educația formală sunt raportate, potrivit Eurostat, în Polonia (28,6%), România (24,8%), respectiv Germania (17,6%).
Atitudine reținută a profesorilor privind formarea în domeniul AI
În cazul profesorilor, raportul notează, pe baza declarațiilor lor în studiul internațional OECD privind situația profesorilor TALIS 2024, că în toate țările numărul cadrelor didactice care participaseră, până în momentul studiului, la programe de formare continuă pe teme AI și simțeau nevoia unor astfel de programe era foarte scăzut: doar în Cehia, Malta, Lituania și Polonia procentul depășea 10% din total.
România se înscrie în acest curent – doar 10% dintre profesori susțineau, în 2024, că au participat la programe de formare continuă pe teme AI și că simțeau o nevoie ridicată de asemenea programe. Dar majoritatea profesorilor români, potrivit propriilor declarații, fie nu au participat deloc la programe de formare pe teme AI, fie, nu simțeau deloc nevoia de formare în acest sens:
- Circa 70% nu simțeau deloc nevoia de formare în AI, indiferent dacă participaseră sau nu la asemenea programe
- Peste 60% nu participaseră deloc la astfel de programe, indiferent dacă simțeau sau nu nevoia de formare în domeniu
Raportul Comisiei Europene citează un studiu desfășurat până în 2024 în mai multe țări europene care arată că, dacă programele de dezvoltare profesională continuă pot întări nivelul de înțelegere a AI în rândul profesorilor, acest lucru nu se traduce automat într-un nivel mai ridicat de folosire a AI în clasă. Acest nivel ar putea fi influențat de o serie de alți factori, de la percepția privind utilitatea și valoarea pedagogică la îngrijorările legate de creșterea volumului de muncă.
Dar, arată documentul citat, pentru profesori folosirea AI poate oferi avantaje clare, de la reducerea timpului de pregătire a lecțiilor la producerea de materiale-suport, la reducerea oboselii profesorilor suprasolicitați și la reducerea sarcinilor administrative, conform mai multor studii, pilotări sau analize citate în raportul CE.
Iar acesta subliniază: „Profesorii au nevoie de dezvoltare profesională inițială și continuă substanțială pentru a profita la maximum de beneficiile oferite de genAI”. Și „va fi nevoie de un sprijin considerabil pentru a îmbunătăți competențele și alfabetizarea profesorilor în domeniul AI și pentru a le permite să țină pasul cu avansurile tot mai mari ale genAI”.
Raportul Comisiei Europene despre AI ca „prieten sau dușman” în educație, integral:
Citește și:
Roxana Mînzatu: Rezultatele PISA 2025 ne îngrijorează. Elevii au probleme tocmai cu abilitățile esențiale în era inteligenței artificiale, să distingă faptele de opinii și să evalueze critic informația
Studenții români sunt pe ultimul loc în UE la folosirea inteligenței artificiale în general și printre ultimii la utilizarea ei pentru studii, arată un raport OCDE ce insistă asupra decalajelor legate de AI existente în universități / Exemple de instrumente adoptate în țările organizației pentru acces sigur și etic la AI generative în învățământul superior
OFICIAL Noul Cadru de Alfabetizare AI a elevilor si profesorilor din primar, gimnazial si liceal a fost publicat de OCDE și Comisia Europeană: Școlile trebuie să sprijine alfabetizarea tuturor profesorilor în inteligența artificială, care e deja parte din viața elevilor / Abordarea competențelor-cheie formate în școală, prin prisma AI
Copiii vor folosi inteligența artificială oricum, mai bine îi ajuți să o folosească în mod corect, nu să o folosească pe post de psiholog / Copiii noștri am dorit să fie nativi digital, acum dorim să fie nativi AI – Toomas Hendrik Ilves, fost președinte al Estoniei, țară care mizează pe folosirea noilor tehnologii în educație
