Scădem ștacheta extraordinar de tare și e o mare greșeală, a declarat Măriuca Talpeș despre noile teste de antrenament publicate luni de Ministerul Educației. Măriuca Talpeș a fost invitată ca reprezentat al mediului de afaceri prin Coaliția pentru Dezvoltarea României, fondatoare a multiple proiecte educaționale printre care Merito și EduNetworks la conferința “Profesionalizarea și depolitizarea funcției de director școlar” organizată marți de senatorul USR PLUS Ștefan Pălărie.
„La anul vom da din nou PISA. În 2022 se dea din nou Pisa la Matematică, cât de mult pregătim copiii ăștia la astfel de examene, examenul ăsta este unul dintre cele mai valoroase. Este mare durere că noi scădem ștacheta la examenele naționale. Au apărut modele de examen – scădem ștacheta extraordinar de tare și e o mare greșeală”, a spus Măriuca Talpeș.
Aceasta a menționat modelele de teste de antrenament pentru Evaluarea Națională la matematică, fiind de profesie matematician. A absolvit Facultatea de Matematică a Universității din București.
Noi teste de antrenament pentru elevii claselor a VIII-a și a XII-a care se pregătesc de Evaluarea Națională și Bacalaureat 2021 au fost publicate de Ministerul Educației.
Măriuca Talpeș a vorbit în cadrul conferinței despre nevoia de a avea rezultate publice, la nivel de școală, și pentru Evaluările Naționale de la clasele a II-a, a IV-a și a VI-a, pentru că acum acestea lipsesc.
Despre profesionalizarea funcției de manager de școală, Talpeș a spus că „este nevoie de indicatori”, exact ca în mediul de business și că directorii pot fi evaluată la un an, la doi ani, „nu trebuie să stai patru ani să distrugi o generație de copii”.
Redăm intervenția Măriucăi Talpeș la conferință:
„Ideea pe care vreau s-o pun pe masă este legată de indicatori. Noi venim din mediul de business și în mediul de business orice manager are indicatori. Acești indicatori, mai nou, se numesc OKR, adică ai obiective și key results, lângă acel obiectiv ai niște indicatori de rezultat. Și eu nu înțeleg de ce școlile nu au un set de indicatori care să fie complet transparent pentru întreaga comunitate locală. La fel inspectoratele și inspectoratele de ce nu ne arată care este situația în aceste județe.
Noi am făcut harta școlilor cu rezultatele lor. Am descoperit 2.000 de școli care de patru ani încoace, zic patru ani pentru că e mandatul de director, au mai mult de jumătate din copii absenți sau sub nota cinci la această Evaluare Națională. Ne-am uitat de unde provine grosul acestor copii – sunt și în școli din mediul rural, dar sunt și în școli medii din urban, de 4 ani același rezultate. An de an vedem aceleași rezultate foarte slabe și vorbim de o clasă sau două pe nivel. Asta înseamnă că profesorii care pregătesc acești copii nu sunt mulți în acele școli, vorbim despre o clasă sau două clase pe nivel.
Cum poți fii manager de școală și rezultatul, care evident se măsoară la copii, pentru că beneficiarul muncii tale este copilul, cum îi pregătești pe copii pentru viață și deocamdată măsurăm în România Evaluarea Națională și Bacalaureatul. Ar trebui să măsurăm și Evaluarea Națională de clasele a II-a, a IV-a și a VI-a și să avem rezultate publice și pentru aceste trei Evaluări Naționale tot la nivel de școală, dar nu sunt publice. Deci e evident că trebuie să măsori cel mai important impact pe care îl ai tu, ca manager, progresul copiilor din școală de la tine. Orice altceva, bineînțeles, alături de aceste rezultate sunt atmosfera de școală, abandonul, care ține tot de atmosfera din școală: place sau nu-i place copilului să vină la școală la tine, e în siguranță sau nu e în siguranță, dar restul sunt detalii.
Probabil că știți că la un moment dat ministrul educației din Estonia răspundea unui jurnalist care îi reproșa că „aveți niște școli ca niște grajduri”, a zis „da, dar și într-un garaj se face școală dacă ai profesori buni acolo”. Și Estonia este foarte departe în acest moment.
Evident, asta este măsura, indicatorii ăștia trebuie măsurați an de an.
Poți să ai și o perioadă de probă. În companie ești angajat și ai o perioadă de probă, deci poți fi măsurat după primul an, după al doilea an, nu trebuie să stai patru ani să distrugi o generație de copii.
Educația este un bun național, este bunul nostru al tuturor și mediul de business e implicat foarte mult în ultima vreme, ajută cât se poate de mult, nu numai cu sfaturi, ci punând și încercând să miște lucrurile la nivelul școlilor chiar pentru că mediul de afaceri și economia românească este principalul beneficiar al școlii românești, principalul stakeholder, pentru că tinerii ajung să fie angajați în mediul de business, majoritatea. Deci evident că nu se poate ca reprezentanți ai mediului de business să nu fie la masă atunci când vrem să transformăm școala într-un mediu de calitate. Și evident că sunt foarte multe bune practici din mediul de business care trebuie preluate la managerul școlar.
Ce manager vrem – de educație, administrativ, de siguranță – în școli? Poți să ai un manager și acel manager răspunde de lucrurile astea, el își ia oameni specializați, evident, pe educație pe administrativ, este echipa lui, dar el răspunde. Succesul copiilor din școala lui – acesta este principalul obiectiv al acelui director.
Ești manager, ai indicatori foarte clari și conduci școala aceea.
Noi nu ne uităm la rezultatele copiilor, asta este o mare dramă. Sper că de acum încolo, pentru că a venit o nouă echipă ministerială și în parlament la fel să ne uităm la ce fac copiii din România. E mai important decât orice recrutare, angajare. (…) Să ne uităm la ce fac copiii noștri în școli, ce învață, cât de mulți citesc, cât de mulți rezolvă o problemă. La anul vom da din nou PISA. În 2022 se dă din nou PISA la matematică. Cât de mult pregătim copiii ăștia la astfel de examene, examenul este unul dintre cele mai valoroase. Este mare durere că noi scădem ștacheta la examenele naționale. Au apărut modele de examen – scădem ștacheta extraordinar de tare și e o mare greșeală.
Și mai am o părere de la comunitatea Merito – acolo sunt și profesori, și directori, și ei spun în felul următor: nu ar trebui să participe inspectoratul sau Consiliul de Administrație la această recrutare (n.red. de directori). A fost o idee pusă: haideți să recruteze altcineva, o firmă privată, o firmă externă, hai să recruteze o firmă specializată pe așa ceva. Hai să avem criterii transparente. Sau ministerul, dar să fie în afara zonei locale pentru că probabil că domnii au și o experiență, care nu e cea mai fericită, de recrutare locală”.
Intervenția Măriucăi Talpeș poate fi văzută în VIDEO de mai jos, de la minutul 01:16:20
Foto: Captura Youtube.com