Marius Nistor, președintele Federației Sindicatelor din Educație „Spiru Haret”, a declarat pentru Edupedu.ro că „premierul Bolojan demonstrează că nu are niciun fel de respect pentru corpul profesoral din România”. Acesta a spus că „încă nu înțelege domnul prim-ministru că decizia de a crește norma didactică pentru unii colegi cu 2 ore și pentru alții cu 4 ore este o decizie eronată”.
- Reacția vine după ce prim-ministrul Ilie Bolojan a afirmat că „norma de 20 de ore care este astăzi în România este o normă la nivelul minim european. În Germania, norma de predare este de 24 de ore. Și trebuie să fim realiști când generăm niște așteptări.”
Liderul sindical i-a sugerat premierului să facă o comparație între salariile profesorilor din Germania și cele din România:
„Premierul Bolojan demonstrează că nu are niciun fel de respect pentru corpul profesoral din România. A încercat să facă o comparație între norma didactică de predare din România și norma didactică de predare din Germania și este absolut incorect. Poate vrea să înceapă să facă o comparație între salariile profesorilor din Germania, condițiile de muncă pentru profesorii din Germania și condițiile de muncă și salariile din România. Poate vrea să facă o comparație vizavi de respectul de care se bucură corpul profesoral din Germania, raportat la respectul de care nu ne bucurăm noi, cei care lucrăm în învățământul preuniversitar – și nu numai – în România. Încă nu înțelege domnul prim-ministru că decizia de a crește norma didactică pentru unii colegi cu 2 ore și pentru alții cu 4 ore este o decizie eronată. Este inacceptabil și nu există această practică în niciun stat european să ai aceeași normă didactică de predare pentru toți profesorii, indiferent de vechimea pe care o au în muncă și de gradele didactice pe care le au.”
Marius Nistor a afirmat că prim-ministrul Bolojan „a reușit performanță” să-i facă pe toți profesorii cu norma didactică de 20 de ore, indiferent de vechime. Acesta a mai spus că profesorii, medicii și angajații din cultură sunt cei mai afectați:
„În Occident, toți profesorii care au o anumită vechime – depășesc 20-25 de ani vechime – au o normă didactică de predare mai mică. În România, domnul premier a reușit performanța, cu acceptul coaliției, să-i facă pe toți cu aceeași normă didactică de predare. Dar de ce ar trebui să ne mirăm? În țara în care actorii sunt puși să ponteze că își desfășoară activitatea de 8 ore pe zi, în țara în care li se cere și profesorilor să stea să ponteze în școală 8 ore pe zi. Mai rămâne să-i pontăm și pe medici și atunci am rezolvat toate problemele de deficit ale României.”
Mă uit cu îngrijorare că, în momentul de față, categoriile socio-profesionale care sunt cel mai lovite – respectiv cei care lucrează în învățământ, angajații din învățământ, angajații din sănătate, angajații din cultură – sunt acele categorii care în perioada comunistă erau considerate categorii neproductive, care trăiesc pe spinarea celor care muncesc. Chiar dacă sunt politicieni aparent noi, mentalitatea este aceeași de dinainte de 1989. În mintea lor, țara nu se poate dezvolta printr-o sănătate de calitate, printr-un sistem public de sănătate de calitate, printr-un sistem educațional de calitate și prin cultură și artă. Le atrag atenția că se înșală amarnic. Iar țările care nu și-au respectat profesorii, țările care nu și-au respectat medicii, țările care n-au pus niciun preț pe cultură au plătit un preț greu.”
Președintele Federației Sindicatelor din Educație „Spiru Haret” a transmis că profesorii sunt nemulțumiți și că au început „să semneze pentru declanșarea grevei generale” din perioada simulărilor examenelor naționale.
Edupedu.ro: Ce vă transmit profesorii?
Marius Nistor: Sunt nemulțumiți, au început deja să semneze pentru declanșarea grevei generale cu ocazia simulărilor examenelor naționale. Starea aceasta de nemulțumire este amplificată, indiferent de declarațiile pe care le face premierul că nu vor mai fi alte măsuri de autoritate care să lovească în sistemul de învățământ preuniversitar. Sunt suficiente cele care au fost asumate pe Legea 141, la care putem adăuga neplata hotărârilor judecătorești, pentru că știm cu toții foarte bine că au fost amânate cu un an și nu se știe ce se va întâmpla anul acesta, faptul că mulți colegi nu vor mai beneficia de alocațiile de hrană și voucherele de vacanță, faptul că încă nu s-a reglat problema plății cu ora, multele probleme care nu fac altceva decât să crească gradul de nemulțumire în rândul colegilor care lucrează în învățământul preuniversitar.
Suntem dispuși se reacționăm cu toată fermitatea, pentru a ne atinge obiectivele pe care le-am declarat și în cursul acțiunilor de protest de anul trecut. Pentru că nu am cerut numai demisia unui ministru care a susținut aceste măsuri de austeritate, am cerut și abrogarea măsurilor în cauză.
Le cer colegilor mei un singur lucru: să reacționeze public, să nu mai accepte să tacă, pentru că tăcerea înseamnă resemnare și acceptarea unor condiții și de austeritate. Politicienii noștri trebuie să înțeleagă că au obligații față de copiii României, au obligații față de România și față de profesori, care ca parte din această țară. Dacă nu înțeleg, pot să plece, se pot găsi și alți politicieni care vor veni și cu soluții, dacă singura lor soluție o reprezintă doar tăierea unor drepturi, nu numai de natură salarială.”
Informații de context
Luni seară, prim-ministrul Ilie Bolojan a declarat că „norma de 20 de ore care este astăzi în România este o normă la nivelul minim european”. Acesta a comparat din nou norma didactică de predare din România cu cea din Germania. „Trebuie să fim realiști când generăm niște așteptări. Acea măsură a fost o măsură de corecție generală”, a afirmat Ilie Bolojan, într-un interviu pentru Digi24.
Vineri, 6 februarie, liderii sindicali Simion Hăncescu și Marius Nistor i-au semnalat premierului Ilie Bolojan, în cadrul întâlnirii Consiliului Național Tripartit pentru Dialog Social, că unii profesori nu-și vor putea completa norma didactică majorată la 20 de ore pe săptămână prin „măsurile anti-educație.”
Amintim că miercuri, 4 februarie, peste 4.000 de profesori au protestat în fața Guvernului, potrivit estimării sindicatelor. Sindicatele cer abrogarea măsurilor luate prin „Legea Bolojan” și solicită, între altele, revenirea la norma didactică și la numărul de elevi la clasă de dinaintea măsurilor de austeritate, revenirea la plata cu ora „la nivelul corespunzător studiilor” și susținerea burselor elevilor și studenților la nivelul anterior modificărilor.
Săptămâna trecută, președintele UDMR, Kelemen Hunor, a declarat, la Digi24, referitor la norma didactică de predare, că „eu cred că poate să rămână așa cum e astăzi”. Întrebat despre solicitarea sindicatelor ca norma didactică de predare să revină la 18 ore, Kelemen Hunor a spus că „aici, sigur, discuțiile trebuie purtate cu cei de la Ministerul Educației. Eu cred că poate să rămână așa cum e astăzi.”
Pe 30 decembrie, în ceea ce privește norma didactică, Ilie Bolojan a spus, într-un interviu pentru G4Media, că nu consideră realistă o revenire la nivelurile anterioare: „E greu de presupus că dacă în Germania norma didactică este de 24 de ore și în România norma mărită didactică este de 20 de ore, am mai putea să ne întoarcem din nou la 18 sau la 16 ore”. Acesta a susținut că „o normă didactică de 20 de ore este în media minimă europeană”.
Nemulțumire fără precedent în sistemul de învățământ
Potrivit unui chestionar realizat de FSE „Spiru Haret” în perioada 14-31 ianuarie 2026, la care au răspuns peste 17.000 de angajați din învățământ, mai mult de 74% dintre profesori declară că sunt dispuși să participe la grevă.
Simion Hăncescu, președintele Federației Sindicatelor Libere din Învățământ (FSLI), a declarat, pentru Edupedu.ro, că „în jur de 77%” dintre profesorii care au răspuns la chestionarul FSLI sunt de acord cu greva generală. Dintre aceștia, cei mai mulți au optat ca greva să aibă loc la finalul de an școlar, după cum a spus liderul sindical.
Despre norma didactică
Conform Legii Bolojan, noile norme didactice sunt:
- pentru învățători și profesori de învățământ primar, norma didactică rămâne de tip „un post pe clasă”, dar cu 2 ore obligatorii de pregătire remedială pe săptămână
- pentru profesorii de gimnaziu, liceu, postliceal, precum și cei din clasele cu program integrat de artă și sport sau din unități extrașcolare, norma crește la 20 de ore pe săptămână, dacă aceștia au cel puțin licență în cariera didactică
- excepție: profesorii cu grad didactic I sau titlul de profesor emerit, care desfășoară activitate de mentorat, vor avea normă redusă la 18 ore pe săptămână
- profesorii de instruire practică și maiștrii-instructori vor avea norme de 26 de ore pe săptămână (cu licență), respectiv 22 de ore (dacă au gradul I și activitate de mentorat)
- în învățământul special, norma este de 18 ore pentru profesori la predare și terapii specifice, respectiv 22 de ore pentru educatori și maiștri instructori
- cadrele didactice cu peste 25 de ani vechime și gradul I, sau care dovedesc performanță educațională, pot beneficia de o reducere a normei cu 2 ore pe săptămână, fără afectarea salariului, în baza unei metodologii aprobate de Minister
În plus, în perioada 2025-2026 până în 2029-2030, este valabil un regim special care permite includerea în norma didactică a unor activități precum pregătirea pentru examene naționale, performanță educațională și învățare remedială.
Este prima creștere a normei didactice din 1995 încoace. Atunci, prin Legea Statutului cadrelor didactice, prevăzută de legea învățământului, dar aprobată separat doi ani mai târziu, erau stabilite normele didactice de 18 ore în învățământul preuniversitar.
Reamintim că Ministerul Educației și Cercetării nu a prezentat nicio analiză a fundamentării măsurilor din legea 141/2025, în afara declarațiilor făcute de ministrul Daniel David în ieșirile sale publice. În schimb, analiza solicitată Institutului de Științe ale Educației de Edupedu.ro a fost cenzurată de ministrul David sub pretextul unui peer review pentru că îi contrazicea cu date și studii argumentele folosite.
Principalele prevederi din Legea 141/2025, care afectează Educația: comasări de școli, creșteri de norme, tăieri de burse și clase, plata cu ora și degrevări de normă
- Comasările de școli au avut loc după reguli stabilite de Ministerul Educației până pe 9 august, cu o lună înainte de prima zi de școală / Ministrul anunța că circa 900 de directori vor rămâne fără posturi, iar echipele de management la fel
- Crește numărul de elevi în clasă de la 1 septembrie 2025. Modificările se fac pentru toate clasele pe fiecare ciclu școlar: într-o clasă de liceu pot fi din nou 34 de elevi, față de 26 în prezent
- Fondul de burse al studenților este redus cu 40% de la 1 august, până în 2028. Reducerea la transportul cu trenul se acordă și în 2026 doar între domiciliu și facultate
- Norma didactică pentru toți profesorii din România crește de la 1 septembrie 2025, pentru prima dată în ultimii 30 de ani, prin Legea 141 din 2025
- Indemnizația de hrană va fi acordată doar angajaților cu salarii de 6.000 lei net sau mai mici și rămâne plafonată la 347 de lei pe lună
- Directorii de școli rămași pe post după comasări au interdicție să mai ia plata cu ora sau cumul, iar obligația de predare crește până la 40 de ore pe lună pentru toți / Regulile de aplicare trebuie decise până pe 25 august, cu două săptămâni înainte de începerea cursurilor
- Plata cu ora 2025 în învățământ – tariful brut pe ora suplimentară sau vacantă tăiat cu 50% pentru toți profesorii din România / Exemplu de calcul