Aproximativ 80% dintre directorii de școli sunt interimari, „numiți sau prelungiți prin pixul inspectorului general”, recunoaște ministrul Educației, Mihai Dimian, într-un interviu acordat Tribunei Învățământului. Declarația indică una dintre vulnerabilitățile majore ale sistemului de conducere a școlilor înaintea noului concurs de directori: cei mai mulți directori nu au mandat obținut prin concurs, iar numirea lor depinde de inspectoratele școlare. În același timp însă, inspectorii școlari generali și adjuncți sunt ei înșiși numiți prin detașare de ministrul Educației, Mihai Dimian.
Mihai Dimian nu formulează o critică directă la adresa inspectorilor generali, dar recunoaște explicit problema numirilor provizorii în masă din conducerea școlilor.
„În condițiile actuale, majoritatea, cam 80% dintre ei, sunt directorii interimari numiți sau prelungiți prin pixul inspectorului general”, spune ministrul.
Afirmația este relevantă tocmai pentru că descrie un sistem în care stabilitatea conducerii unei școli depinde, în foarte multe cazuri, de o decizie administrativă temporară, nu de un mandat obținut prin concurs.
Numai că „pixul inspectorului general” invocat de ministru face parte dintr-un mecanism mai larg de numiri provizorii. Inspectorii școlari generali și inspectorii generali adjuncți sunt, la rândul lor, numiți prin detașare de ministrul Educației. Edupedu.ro a descris acest sistem de numiri în cascadă drept „Pixiada”: ministrul numește conducerea inspectoratelor, iar inspectoratele fac apoi numiri și prelungiri în conducerile școlilor.
Redăm declarația ministrului Dimian pe subiect:
„I-am îndemnat pe profesori să participe, așa cum am făcut și în calitate de rector, ca să nu existe impresia că directorul în funcție câștigă automat. În condițiile actuale, majoritatea, cam 80% dintre ei, sunt directorii interimari numiți sau prelungiți prin pixul inspectorului general.
Cred că e preferabil să ai stabilitate și predictibilitate, să știi că ai un proiect pe care poți să ți-l pui în aplicare în patru ani de zi.
De asemenea, prin legea care a fost aprobată săptămâna trecută în Parlament și promulgată de președinte, obligațiile de predare ale directorului au fost reduse, la cel mult 8 ore.
Consider că a conduce o comunitate și a influența viața tinerilor este o misiune frumoasă de a încerca să influențezi viața tinerilor, copiilor în cazul de față. Și veți constata că vor fi participanți”.
Ce exte Pixiada
„Pixiada” este mecanismul de numiri prin detașare, fără concurs, care pornește chiar de la vârful Ministerului Educației. Ministrul numește prin ordin inspectorii școlari generali și inspectorii generali adjuncți, iar conducerile inspectoratelor au, la rândul lor, puterea de a numi sau prelungi directorii interimari ai școlilor.
Numirile politice de inspectori școlari generali și adjuncți funcționează nestingherit de aproape opt ani. Ultimul concurs pentru aceste funcții a avut loc în 2017, iar mandatele obținute atunci au fost valabile între 2018 și 2021. Din 2021, când acele mandate au expirat și ar fi trebuit organizat un nou concurs, Ministerul Educației a refuzat constant să îl mai facă – sub trei miniștri diferiți, toți membri sau numiți de PNL: Sorin Cîmpeanu, Ligia Deca, Daniel David și, în prezent, Mihai Dimian.
„Pixiada” are legătură directă și cu viitorul concurs pentru directori, pentru că inspectoratele școlare și oamenii din structurile lor sunt implicați în organizarea concursului și în comisiile acestuia. Rezultă o vulnerabilitate evidentă: inspectorii generali numiți prin detașare de ministru administrează un proces prin care directorii pe care tot inspectoratele i-au numit sau prelungit provizoriu încearcă să obțină mandate prin concurs. În acest context, componența conducerilor inspectoratelor înaintea concursului și garanțiile de independență, transparență și imparțialitate ale procedurii devin esențiale pentru ca actualii directori interimari să nu pornească cu un avantaj față de ceilalți candidați.