Aproximativ 80% dintre directorii de școli sunt interimari, „numiți sau prelungiți prin pixul inspectorului general”, recunoaște ministrul Educației, Mihai Dimian, într-un interviu acordat Tribunei Învățământului. Declarația indică una dintre vulnerabilitățile majore ale sistemului de conducere a școlilor înaintea noului concurs de directori: cei mai mulți directori nu au mandat obținut prin concurs, iar numirea lor depinde de inspectoratele școlare. În același timp însă, inspectorii școlari generali și adjuncți sunt ei înșiși numiți prin detașare de ministrul Educației, Mihai Dimian.
Mihai Dimian nu formulează o critică directă la adresa inspectorilor generali, dar recunoaște explicit problema numirilor provizorii în masă din conducerea școlilor.
„În condițiile actuale, majoritatea, cam 80% dintre ei, sunt directorii interimari numiți sau prelungiți prin pixul inspectorului general”, spune ministrul.
Afirmația este relevantă tocmai pentru că descrie un sistem în care stabilitatea conducerii unei școli depinde, în foarte multe cazuri, de o decizie administrativă temporară, nu de un mandat obținut prin concurs.
Numai că „pixul inspectorului general” invocat de ministru face parte dintr-un mecanism mai larg de numiri provizorii. Inspectorii școlari generali și inspectorii generali adjuncți sunt, la rândul lor, numiți prin detașare de ministrul Educației. Edupedu.ro a descris acest sistem de numiri în cascadă drept „Pixiada”: ministrul numește conducerea inspectoratelor, iar inspectoratele fac apoi numiri și prelungiri în conducerile școlilor.
Redăm declarația ministrului Dimian pe subiect:
„I-am îndemnat pe profesori să participe, așa cum am făcut și în calitate de rector, ca să nu existe impresia că directorul în funcție câștigă automat. În condițiile actuale, majoritatea, cam 80% dintre ei, sunt directorii interimari numiți sau prelungiți prin pixul inspectorului general.
Cred că e preferabil să ai stabilitate și predictibilitate, să știi că ai un proiect pe care poți să ți-l pui în aplicare în patru ani de zi.
De asemenea, prin legea care a fost aprobată săptămâna trecută în Parlament și promulgată de președinte, obligațiile de predare ale directorului au fost reduse, la cel mult 8 ore.
Consider că a conduce o comunitate și a influența viața tinerilor este o misiune frumoasă de a încerca să influențezi viața tinerilor, copiilor în cazul de față. Și veți constata că vor fi participanți”.
Ce exte Pixiada
„Pixiada” este mecanismul de numiri prin detașare, fără concurs, care pornește chiar de la vârful Ministerului Educației. Ministrul numește prin ordin inspectorii școlari generali și inspectorii generali adjuncți, iar conducerile inspectoratelor au, la rândul lor, puterea de a numi sau prelungi directorii interimari ai școlilor.
Numirile politice de inspectori școlari generali și adjuncți funcționează nestingherit de aproape opt ani. Ultimul concurs pentru aceste funcții a avut loc în 2017, iar mandatele obținute atunci au fost valabile între 2018 și 2021. Din 2021, când acele mandate au expirat și ar fi trebuit organizat un nou concurs, Ministerul Educației a refuzat constant să îl mai facă – sub trei miniștri diferiți, toți membri sau numiți de PNL: Sorin Cîmpeanu, Ligia Deca, Daniel David și, în prezent, Mihai Dimian.
„Pixiada” are legătură directă și cu viitorul concurs pentru directori, pentru că inspectoratele școlare și oamenii din structurile lor sunt implicați în organizarea concursului și în comisiile acestuia. Rezultă o vulnerabilitate evidentă: inspectorii generali numiți prin detașare de ministru administrează un proces prin care directorii pe care tot inspectoratele i-au numit sau prelungit provizoriu încearcă să obțină mandate prin concurs. În acest context, componența conducerilor inspectoratelor înaintea concursului și garanțiile de independență, transparență și imparțialitate ale procedurii devin esențiale pentru ca actualii directori interimari să nu pornească cu un avantaj față de ceilalți candidați.
11 comments
Observ că PNL a pus monopol pe Ministerul Educaţiei. Numele este o aiureală. De învăţămînt nu se mai ocupă ? Că de educaţie se știe că NU se ocupă. Doar de cercetarea abecedarului nu înţeleg cum se ocupă. Totul e monopol politic de la ministru în jos. Dacă nu ești în graţii politice ești în mare necaz chiar dacă ești cadru didactic performant. Asta pt că nu există concurs ci numiri pe simpatii. Foarte periculos acest sistem al numirilor PCR. Și toxic.
in cazul directorilor aflați în prag de pensie și care vor mandat nou….nu se sesizează dl ministru???? Directori până la 70 de ani????? e prea mult!!!
Desființarea instituției așa zisă inspectoratul școlar trebuia desființată demult.
După desfiinţarea inspectoratelor școlare trebuie pus ceva în loc. Ce pui ?
Precis se vor REpune vechii inspectori cu „greutate”. Mafia e periculoasă.
https://www.curteadeconturi.ro/rapoarte-audit/raport-audit-de-conformitate-nr-48310-16-07-2026uatc-petrova-2/
„NU AVEM HAOS IN EDUCATIE.” ATUNCI CUM NUMIM CE A DESCOPERIT CURTEA DE CONTURI LA LICEUL TEHNOLOGIC NR. 1 FUNDULEA?
Raportul Curtii de Conturi nr. 54014/12.08.2026 prezinta nereguli foarte grave la Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea. Au fost identificate 16 categorii de probleme, iar concluzia auditorilor este clara: neconformitatea a fost „generalizata”.
Una dintre cele mai grave constatari priveste concursul organizat in august 2023 pentru postul de administrator financiar (contabil-sef), gradul I. Pentru acest post era necesara o vechime in specialitate de minimum 6 ani si 6 luni.
Cu toate acestea, a fost angajata o persoana care absolvise studiile economice abia in iulie 2023. Curtea de Conturi spune clar ca aceasta putea fi incadrata cel mult ca administrator financiar debutant si ca angajarea sa a fost nelegala.
Din dosar lipsea si certificatul de integritate comportamentala. Din acest motiv, dosarul trebuia respins. Auditorilor nu le-au fost prezentate nici hotararile Consiliului de administratie privind aprobarea comisiei si validarea rezultatului concursului. Presedintele comisiei a fost directorul liceului de la acea vreme.
Desi concursul fusese organizat pentru un post de executie, persoana respectiva a primit salariul unei functii de conducere. Curtea de Conturi a calculat diferente salariale acordate nelegal in suma bruta de 61.401 lei, la care se adauga 1.382 de lei contributia asiguratorie pentru munca.
Mai mult, primarul Orasului Fundulea a emis Acordul nr. 21610/19.12.2023 pentru ca aceeasi persoana sa exercite controlul financiar preventiv propriu, desi legea cerea o vechime de minimum trei ani in domeniul finantelor publice. La acea data, persoana terminase studiile economice de numai cateva luni.
Decizia liceului a fost emisa la 19.12.2023, dar desemnarea s-a facut retroactiv, incepand cu 01.12.2023. Persoana a primit o majorare salariala de 10%, desi auditorii au constatat ca acest control nu a fost exercitat in mod concret si ca registrul operatiunilor supuse CFPP nu fusese intocmit. Au mai fost acordate nelegal drepturi salariale in suma bruta de 19.722 de lei, plus 444 de lei contributia asiguratorie pentru munca.
Cum a fost posibil ca o persoana fara vechimea ceruta si cu dosarul incomplet sa castige concursul? Ce a verificat primarul inainte de a-si da acordul pentru CFPP? Cine raspunde pentru angajarea nelegala, pentru salariile acordate fara drept si pentru lipsa controlului financiar?
Raportul mai prezinta nereguli privind cantina si caminul liceului, folosirea autovehiculelor, carburantul, naveta, bursele, achizitiile publice, reparatiile, proiectul SmartLab si evidenta contabila.
Faptele constatate privesc in principal perioada 2024-2025, iar concursul a fost organizat in 2023. Raspunderea trebuie stabilita pentru cei care au organizat concursul, au verificat dosarul, au aprobat angajarea, au stabilit salariul si au dat acordul pentru exercitarea CFPP.
Curtea de Conturi a cerut stabilirea si recuperarea prejudiciilor. Acum trebuie sa aflam cine raspunde.
Daca toate acestea nu inseamna haos administrativ, atunci Ministerul Educatiei, ISJ Calarasi si Primaria Orasului Fundulea trebuie sa ne spuna foarte clar: CUM SE NUMESC?
Câți ca ei? Asta-i marea problema a României? Nu izolatul, generalizatul, sistemicul cu acordul statului corupt.
Cam târziu,greu și fără viitor ,vă dumiriră-ti.domnule !Toate-s vechi si nouă toate !…Dacă întrebați omul de serviciu,odăesul ,vă lămurea din prima zi de mandat…
„NU AVEM HAOS ÎN EDUCAȚIE”, SPUNE MINISTRUL. ATUNCI CUM NUMIM CEEA CE SE ÎNTÂMPLĂ LA ISJ CONSTANȚA?
Ministrul Educației, Mihai Dimian, spune că „nu avem haos în educație”, ci „un sistem complex, cu multe probleme care trebuie rezolvate”. De acord, domnule ministru. Atunci să le rezolvăm. Și poate începem cu ISJ Constanța. Pentru profesorii cu peste 25 de ani vechime și gradul I, Guvernul consideră că reducerea normei cu două ore este prea costisitoare: 1,1 miliarde lei și 7.200 de norme suplimentare. Profesorul cu zeci de ani la catedră devine, așadar, o „cheltuială” care trebuie atent calculată. Dar austeritatea pare să se oprească la ușa inspectoratului. La Constanța, Ministerul tocmai a numit, prin detașare, al TREILEA inspector școlar general adjunct. Avem un inspector general și trei adjuncți, toți numiți prin ordine ale Ministerului, fără concurs pentru aceste funcții. Patru oameni în conducerea de vârf a ISJ Constanța. Cui folosește această structură? Ce rezultate suplimentare pentru elevi și profesori justifică al treilea post de adjunct? Mai ales că vorbim despre aceeași instituție în care Corpul de Control al Ministerului Educației a constatat pentru perioada 2012–2025 că 792 de CEC-uri, în valoare de 35.200.695 lei – peste 7 milioane de euro – nu au fost înregistrate în Registrul de casă și nici în contul „Casa în lei”, fiind trecute direct pe cheltuieli fără documente justificative. Raportul a dispus sesizarea DNA pentru stabilirea răspunderii și recuperarea prejudiciului. Au trecut luni. Unde este informarea publică privind recuperarea banilor? Cine răspunde material? Cine răspunde administrativ? Ce măsuri a luat Ministerul pentru ca asemenea situații să nu mai fie posibile? Și, în timp ce aceste întrebări uriașe rămân, la același ISJ Constanța apare încă o funcție de conducere. Mai avem cazul contabilei-șefe a ISJ Constanța, Roberta Laura Galav. Presa a publicat o sesizare potrivit căreia aceasta a fost încadrată la plata cu ora la Liceul Economic „Virgil Madgearu” în perioada 2023–2025 și pontată, deș nu și-a efectuat orele. Tot potrivit articolului, inspectorul general a comunicat că subiectul a fost clasat, fără indicarea temeiului legal în răspunsul invocat. Dacă sesizarea era neîntemeiată, să ni se arate verificările. Dacă orele au fost efectuate, să existe documentele. Dacă au fost plătite fără să fie efectuate, cine recuperează banii publici și cine răspunde? Asta înseamnă transparență. Și ajungem la celebra „Pixiadă”. Ministrul vorbește despre problema directorilor interimari și a numirilor „din pix”. Dar inspectorii generali și adjuncți care gestionează sistemul județean sunt ei înșiși numiți prin detașare, de Minister. Concursurile pentru conducerea inspectoratelor continuă să lipsească. La Liceul Tehnologic „Tomis”, profesorii au acordat aviz favorabil continuării actualei directoare, Valentina Apostol, în timp ce Alina-Viorica Dumitrașcu, inspector ISJ pentru management instituțional, nu a primit avizul Consiliului Profesoral. Cu toate acestea, ISJ Constanța a decis detașarea inspectoarei în funcția de director. Atunci pentru ce mai cerem opinia profesorilor? Dacă un Consiliu Profesoral își exprimă opțiunea, iar aceasta poate fi ignorată printr-o decizie administrativă, despre ce autonomie a școlii, egalitate de șanse și management democratic mai vorbim? Și mai există o problemă despre care se vorbește prea puțin: climatul creat în școli. Profesorii care cer transparență, echitate, profesionalism, respectarea legii și egalitate de șanse ajung să reclame marginalizare, discreditare profesională, presiuni și cercetări disciplinare. Când profesorul care tace este comod, iar profesorul care întreabă devine „problemă”, nu mai vorbim despre cultură organizațională, vorbim despre cultura obedienței. Domnule ministru, poate că nu avem „haos”, poate că este chiar mai grav dacă toate acestea au devenit normalitate. Normalitate să numim oameni „din pix”, normalitate să ignorăm votul profesorilor, normalitate să cerem austeritate celor de la catedră și să multiplicăm funcțiile de conducere, normalitate să avem un prejudiciu estimat la peste 7 milioane de euro și să nu vedem public încă răspunderea și recuperarea lui, normalitate ca sesizările incomode să fie clasate, iar cei care cer explicații să ajungă ei înșiși sub presiune. Nu, educația nu mai are nevoie de încă un discurs despre răbdare, are nevoie de răspundere, răspundere financiară și răspundere managerială, concursuri reale, depolitizare, transparență în numirea și înlăturarea directorilor, protejarea profesorilor care semnalează nereguli, si respect pentru oamenii care au petrecut 25–30 de ani la catedră. Poate că este timpul să vorbim despre o grevă pentru reforma reală a educației, nu doar pentru salarii, pentru că austeritatea aplicată numai profesorului, în timp ce aparatul administrativ își multiplică funcțiile, nu este reformă. Iar dacă la ISJ Constanța toate acestea nu înseamnă „haos”, atunci Ministerul Educației trebuie să ne spună foarte clar: CUM SE NUMESC?
Ministrul Mihai Dimian „descoperă” acum că aproape 80% dintre directori sunt interimari, numiți din pix. Dar cine ține pixul deasupra inspectoratelor? Tot Ministerul, care numește fără concurs inspectorii generali și adjuncții. La Constanța, austeritatea are reguli ciudate: pentru profesorii cu peste 25 de ani vechime două ore mai puțin sunt „prea scumpe”, dar apare al TREILEA inspector general adjunct. Între timp, rămân întrebări despre prejudiciul estimat la 35,2 milioane lei – peste 7 milioane euro – și recuperarea lui; despre sesizarea privind plata cu ora a contabilei ISJ Roberta Laura Galav la Liceul Economic „Virgil Madgearu”, în 2023–2025; și despre „Pixiada” prin care inspectori ajung directori peste opțiunea exprimată în școli – cazul Alina-Viorica Dumitrașcu, Liceul Tomis. Austeritate la catedră, funcții la vârf și numiri din pix. Aceasta este reforma?
O numeste pixiada. Dar nu va fi nici o diferență nici dupa concurs . Cine se va prezenta la concurs? Tot cei numiți ” din pix” , in special la sate unde ” pixul ” este de fapt împărțit cu primarii . Nu se fac numiri fără acordul primarilor . Si asta nu e o noutate , ce ne prefacem atâta? Concursul îl vor lua exact aceiași numiți din pix , doar ei fiind cei agreați si dornici . Deci care va fi diferența? Va imaginati ca un oarecare profesor neagreat de cine trage sforile are șanse? Veți spune da , practic este NU . La concurs se poate înscrie doar ca nu il ia , punct .
Amuzant e ca unii au castigat un concurs si au ajuns la concluzia ca nu merita sa mai mearg încă o data la concurs. Daca primarul te vrea, sa traga sforile sa te pastreze!