Ministerul Educației și Cercetării ar urma să coordoneze cercetări privind radicalizarea adolescenților, să elaboreze un atlas al indicatorilor radicalizării și să participe la evaluarea riscurilor de extremism violent în școli, potrivit proiectului Strategiei Naționale pentru prevenirea și combaterea extremismului violent, pus în consultare publică de Ministerul Educației.
Planul de acțiune pentru perioada 2027-2030 prevede și instruirea profesorilor, consilierilor școlari și a altor categorii de personal, informarea părinților, precum și campanii de prevenire care ar urma să ajungă anual la 50.000 de elevi.
Proiectul Strategiei Naționale pentru prevenirea și combaterea extremismului violent și Planul de acțiune pentru perioada 2027-2030 stabilesc responsabilități pentru mai multe instituții publice, printre care Ministerul Educației și Cercetării, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Sănătății și Ministerul Muncii.
În domeniul educației, documentele vizează identificarea timpurie a factorilor de risc, pregătirea personalului școlar, dezvoltarea gândirii critice și intervenția în cazurile în care sunt identificați minori aflați într-un proces de radicalizare care poate conduce la extremism violent.
Ce responsabilități ar urma să aibă Ministerul Educației
Ministerul Educației este desemnat coordonator sau instituție implicată în mai multe acțiuni din planul de implementare.
Una dintre principalele responsabilități este coordonarea cercetărilor privind factorii care favorizează radicalizarea, inclusiv influența mediului online și a tehnologiilor digitale.
Cercetările ar urma să acorde o atenție specială adolescenților cu vârste între 14 și 17 ani. Termenul prevăzut pentru această acțiune este trimestrul III din 2027.
O altă responsabilitate este coordonarea elaborării unui atlas al indicatorilor radicalizării care poate conduce la extremism violent. Instrumentul ar urma să fie utilizat de specialiști, inclusiv din educație, pentru identificarea factorilor de risc.
„Pentru domeniul învățământului preuniversitar, indicatorii vor fi adaptați specificului mediului școlar și vor fi utilizați contextual, fără a constitui, în mod izolat, temei pentru calificarea unui elev ca fiind radicalizat”, se arată în proiect.
Ministerul Educației ar urma să coordoneze și analize privind polarizarea socială, inclusiv cea ideologică, culturală, religioasă și de gen, precum și influența conținutului distribuit pe rețelele sociale.
În plus, MEC va fi implicat în formarea personalului din școli, elaborarea resurselor educaționale și organizarea campaniilor de prevenire.
Ministerul Educației și Ministerul Afacerilor Interne sunt desemnate coordonatoare ale unei măsuri privind gestionarea cazurilor de radicalizare identificate în rândul minorilor, prin colaborarea școlilor cu Poliția, direcțiile generale de asistență socială și protecția copilului (DGASPC) și alți specialiști.
Instituția ar urma să participe și la evaluarea riscurilor de extremism violent în unitățile de învățământ, precum și la analiza cadrului legislativ privind prevenirea și combaterea violenței împotriva profesorilor și elevilor.
Ministerul Educației va fi reprezentat și în comitetul interministerial care ar urma să monitorizeze implementarea strategiei.
Ce măsuri sunt prevăzute în școli: instruirea profesorilor și informarea părinților
Separat de responsabilitățile instituționale ale Ministerului Educației, planul de acțiune stabilește o serie de măsuri concrete pentru școli.
Una dintre acestea este „realizarea de activități de formare destinate consilierilor/psihologilor şi de instruire a personalului medico-sanitar și a personalului de pază din unitățile de învățământ preuniversitar”.
Documentul urmărește și dezvoltarea capacității profesorilor și părinților de a identifica semnele unei posibile radicalizări.
Astfel, este prevăzută „consolidarea capacității părinților/tutorilor legali, precum și a personalului din unitățile de învățământ preuniversitar – cadre didactice, consilieri și psihologi școlari, personal medico-sanitar, personal de pază -, de a recunoaște posibila încadrare a tinerilor într-un proces de radicalizare care poate să conducă la extremism violent”.
Planul include și evaluări periodice privind factorii de risc din unitățile de învățământ, precum și elaborarea unor materiale educaționale pentru profesori, elevi și părinți.
Campanii în 500 de școli, pentru 50.000 de elevi și 5.000 de părinți
Una dintre măsurile propuse este introducerea temei combaterii extremismului violent în campania „Tăcerea e tot violență. Vocea ta e soluția”.
Pentru această acțiune, documentul stabilește următoarele ținte:
- 500 de școli implicate;
- 1.000 de activități organizate;
- 50.000 de elevi participanți;
- 5.000 de părinți implicați;
- două materiale informative distribuite.
Termenul prevăzut pentru implementare este trimestrul I din 2027.
Separat, strategia prevede organizarea unei campanii naționale de informare și conștientizare în fiecare an, în perioada 2027-2030, cu o țintă de 50.000 de elevi beneficiari anual.
Rețea de 100 de elevi ambasadori ai drepturilor fundamentale
Planul de acțiune prevede și crearea unei rețele de elevi ambasadori ai drepturilor și libertăților fundamentale.
Țintele sunt constituirea unei rețele de 100 de elevi, organizarea a 50 de activități anual și acoperirea tuturor județelor.
O altă măsură este constituirea unei rețele naționale de 1.000 de practicieni implicați în prevenirea radicalizării, care să faciliteze schimbul de experiență și promovarea bunelor practici.
Se prevede elaborarea unui ghid și a 10 resurse educaționale deschise pentru activitățile de prevenire.
Educație media în 50 de școli și formarea a 500 de profesori
Pentru combaterea dezinformării și dezvoltarea gândirii critice, planul include activități de educație media și educație pentru democrație.
Țintele stabilite pentru perioada 2027-2030 sunt implicarea a 50 de școli, participarea a 10.000 de elevi și formarea a 500 de profesori.
În ceea ce privește educația pentru democrație, sunt prevăzute anual 100 de proiecte și 100 de vizite la instituții publice.
Sunt propuse și activități extracurriculare, precum voluntariatul, sportul și proiectele culturale și artistice, pentru dezvoltarea participării civice și a gândirii critice.
Echipe mixte cu Poliția și DGASPC pentru elevii aflați în proces de radicalizare
O altă măsură prevăzută în proiect este constituirea unor echipe mixte pentru gestionarea cazurilor individuale de radicalizare.
„Va fi creat un sistem de gestionare a cazurilor deja identificate de minori aflați în diferite stadii ale procesului de radicalizare, prin conlucrarea dintre structurile MAI, unitățile de învățământ și DGASPC-urile în care au fost semnalate situațiile de radicalizare”, se arată în planul de acțiune.
Directorii, diriginții și consilierii școlari ar urma să fie implicați în gestionarea acestor situații, alături de polițiști, asistenți sociali și alți specialiști.
Sunt prevăzute proceduri unitare de raportare și gestionare a cazurilor, un mecanism național standard de intervenție și cel puțin două sesiuni anuale de coordonare între instituții.
Se subliniază că măsurile trebuie aplicate fără stigmatizarea elevilor și cu respectarea drepturilor copilului și a legislației privind protecția datelor personale.
„Orice măsură de monitorizare sau de transmitere a informațiilor va avea un scop legitim, va respecta cadrul legal aplicabil și va fi limitată la datele necesare gestionării cazului”, potrivit documentului.
Posibile modificări legislative pentru prevenirea violenței împotriva profesorilor și elevilor
Strategia include și un obiectiv privind „Sprijinirea demersurilor de prevenire și combatere a violenței împotriva cadrelor didactice și a elevilor în incinta unităților de învățământ”.
Planul de acțiune prevede analiza legislației existente și, după caz, elaborarea unor modificări legislative.
Calendarul propus este următorul:
- Trimestrul IV 2027 – finalizarea analizei cadrului legal și a modului de aplicare;
- Decembrie 2028 – elaborarea și avizarea proiectelor de acte normative;
- Iunie 2029 – adoptarea acestora, după caz.
Măsurile ar urma să vizeze prevenirea, sesizarea, intervenția și sancționarea violenței împotriva profesorilor și elevilor în școli.
Măsurile sunt prevăzute într-un proiect de strategie pentru perioada 2027-2030
Strategia și Planul de acțiune propun un mecanism de monitorizare la nivel guvernamental, printr-un comitet interministerial din care ar urma să facă parte și Ministerul Educației și Cercetării.
Finanțarea măsurilor ar urma să fie asigurată din bugetele instituțiilor responsabile, în limita fondurilor aprobate anual, precum și din alte surse legal constituite.
DOCUMENT PROIECT Hotărâre de Guvern privind aprobarea Strategiei Naționale pentru prevenirea și combaterea extremismului violent și constituirea Comitetului interministerial de monitorizare a implementării Strategiei Naționale pentru prevenirea și combaterea extremismului violent;
DOCUMENT Anexă: Strategia Națională pentru prevenirea și combaterea extremismului violent;
DOCUMENT Anexă: Plan de acțiune;
DOCUMENT Notă de fundamentare.
