Ministrul Educației și Cercetării, Mihai Dimian, susține că, odată cu elaborarea standardelor de învățare prevăzute de noul Cadru de Referință al Curriculumului Național, este important „să nu mai avem note de 5 pentru elevi care nu au cunoștințele și competențele minime necesare pentru a obține nota 5”.
Declarația apare într-un mesaj publicat pe Facebook, în care ministrul prezintă documentul de viziune adoptat prin ordin de ministru și publicat în Monitorul Oficial.
„Este, de asemenea, important ca fiecare profesor, elev și părinte să respecte standardele care vor fi elaborate și să nu mai avem note de 5 pentru elevi care nu au cunoștințele și competențele minime necesare pentru a obține nota 5”, a scris Mihai Dimian.
Declarația, făcută în contextul prezentării noului Cadru de Referință al Curriculumului Național, pune accentul pe sancționarea prin evaluare a elevilor care nu ating standardele minime, fără nicio referire la măsurile de sprijin, recuperare și remediere pe care sistemul de educație ar trebui să le ofere acestora.
De menționat, Mihai Dimian este ministru interimar al Educației, iar recent a ignorat, stând pe telefon, elevi care povesteau în prezența sa prin ce trec la școală și cum se simt în ipostaza de elev.
În această nouă declarație publică a ministrului Dimian, accentul este pus exclusiv pe elevii care nu ating nivelul minim și pe necesitatea ca aceștia să nu primească note de trecere. Responsabilitatea școlii și a sistemului educațional de a-i ajuta pe acești copii să ajungă la nivelul minim de competențe nu există în discursul ministrului Educației.
În documentele europene și în literatura de specialitate, standardele de învățare sunt asociate nu doar cu evaluarea rezultatelor, ci și cu intervenții de sprijin pentru elevii care rămân în urmă. Evaluarea are rolul de a identifica dificultățile de învățare și de a orienta măsurile remediale, nu doar de a certifica eșecul.
România se confruntă de ani de zile cu niveluri ridicate de analfabetism funcțional, abandon școlar și inechități educaționale între mediul urban și rural. În acest context, specialiștii în educație vorbesc frecvent despre nevoia de cercetare de calitate, profesionist făcută, a problemelor pe care le avem, de a adecva programele remediale, care acum sunt introduse „la paușal” în învățământul primar, printr-o mascare a măririi normei învățătorilor și cvasi-absente în rest. Edupedu.ro a scris despre faptul că nu există sprijin individualizat și intervenții timpurii pentru elevii care nu ating standardele minime sau pentru cei cu CES, din ce în ce mai mulți în sistemul public de educație.
Pentru ministrul Dimian elevul apare exclusiv ca obiect al evaluării și al filtrării prin note, nu ca beneficiar al unui sistem care are obligația de a-l ajuta să progreseze.
Noul Cadru de Referință al Curriculumului Național prevede elaborarea unor standarde de învățare care vor sta la baza activităților de predare și evaluare și care, potrivit ministrului, ar urma să reducă diferențele mari de notare dintre profesori și discrepanțele dintre mediile anuale și rezultatele de la evaluările naționale. Standardele de evaluare pentru primar și gimnaziu ar fi trebuit să fie deja cunoscute, în vigoare și profesorii să fie formați pentru aplicarea lor, însă ele nu există încă, nefiind publicate de Ministerul Educației.
Mesajul integral al ministrului Educației:
„Vedeți noul Cadru de Referință al Curriculumului Național din România pentru învățământul preuniversitar, publicat ieri în Monitorul Oficial!
Câteva elemente de viziune inovative la nivelul sistemului educațional românesc, cuprinse în acest document:
● definește standardele de învățare, care constituie referențialul pentru elaborarea activităților de învățare și a standardelor naționale de evaluare a rezultatelor învățării elevilor; (nu afectează autonomia profesorului, dar va oferi, treptat, un reper pentru diminuarea diferențelor mari de notare dintre profesori și a diferențelor mari dintre media anuală la o disciplină și notele / mediile de la evaluările naționale; aceasta va oferi posibilitatea includerii mediilor anuale de la anumite discipline în procesul de admitere în ciclul superior, alături de alte componente);
● susține în mod normativ centrarea pe elev, prin competențele generale formulate la nivel de arie curriculară (acest aspect îi va stimula pe profesori să colaboreze și să îi sprijine pe elevi în găsirea răspunsurilor la nevoile lor de învățare și la realizarea transferurilor achizițiilor învățării);
● orientează managementul educațional la nivel central și local, precum și direcțiile de sprijin profesional pentru implementarea curriculumului național, prin consiliere curriculară și dezvoltarea capacității instituționale a unităților de învățământ, valorificând structurile existente;
● încearcă să așeze întregul sistem educațional preuniversitar, de la educația timpurie până la finalul învățământului liceal, pe o filosofie educațională explicită, pe un sistem unitar de valori și principii și pe un proces educațional coerent proiectat, realizat și evaluat.
Detalii în Ordinul de Ministru 4137/2026.
P.S. Este un document de viziune, nu de implementare. Acum depinde si de fiecare profesor să orienteze predarea, învățarea și evaluarea mult mai mult pe aplicarea cunoștințelor, nu doar pe memorarea lor, pe gândirea critică, pe gândirea creativă și pe capacitatea elevilor de a rezolva probleme reale. Este, de asemenea, important ca fiecare profesor, elev și părinte să respecte standardele care vor fi elaborate și să nu mai avem note de 5 pentru elevi care nu au cunoștințele și competențele minime necesare pentru a obține nota 5.”