Mircea Miclea, profesor de științe cognitive aplicate la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca (UBB) și fost ministru al Educației, a declarat că anul școlar 2025-2026 „a început sub auspicii extrem de proaste, cu un climat foarte negativ în rândul profesorilor”. Acesta a vorbit, printre altele, despre efectele creșterii normei didactice de predare și mărirea numărului de elevi la clasă, în emisiunea Educația la putere de la TVR 2.
- Cursurile au început, oficial, pe 8 septembrie 2025, potrivit calendarului anului școlar 2025-2026. În prima zi de școală, peste 20.000 de profesori au fost în marș de la Guvern la Palatul Cotroceni, conform sindicatelor.
„Știm foarte clar că mărirea numărului de elevi în clasă nu duce la creșterea calității actului educațional. Și, totuși, s-a mărit numărul de elevi în clasă”, a spus Mircea Miclea.
Referitor la norma didactică de predare, fostul ministru al Educației a spus că nu e vorba doar de 2 ore în plus: „Sunt 2 ore în plus, naveta, transferul de la o școală la alta etc. Efectul, așadar, pe termen mediu și lung, este atractivitatea și mai scăzută a profesiei de profesor și o să intrăm într-o criză masivă de profesori.”
„Prin urmare, am spus și spun încă o dată, cred că este un exemplu care va intra în manuale de cum să nu iei o decizie politică strategică, adică să nu vizeze efecte minore pe termen scurt, cu costuri majore pe termen lung”, a precizat acesta.
Monica Ghiurco, moderatoare: Sunt măsuri justificate de situația financiar-bugetară, de fapt, a țării? Sunt lucruri care au fost iminente, din acest punct de vedere? S-a început cu educația. Pachetul de măsuri fiscal-bugetare a afectat, iată, în mod direct, dascălii, profesorii. Și atunci v-aș întreba sub ce auspicii a început anul acesta școlar, despre care ați avut câteva remarci foarte critice.
Mircea Miclea: Am avut remarci foarte critice, pentru că, din păcate, anul a început sub auspicii extrem de proaste, cu un climat foarte negativ în rândul profesorilor. Nu am încercat să iau apărarea profesorilor, am încercat să gândesc lucid. Iată datele, avem cea mai slab finanțată educație din Europa și, totuși, consideri că tot acolo trebuie să tai. Ca să ajungi unde? Sub nivelul mării?
2 – știm foarte clar că mărirea numărului de elevi în clasă nu duce la creșterea calității actului educațional. Și, totuși, s-a mărit numărul de elevi în clasă.
3 – știm foarte clar că învățământul nu e o opțiune ocupațională atractivă. Uitați, doar 9% dintre profesori sunt sub 30 de ani, adică aceasta arată că opțiunea pentru a deveni profesor este neatractivă pentru actualii tineri. Știm, tot din datele de anul acesta, că la concursul pentru fizică, pentru 700 de posturi vacante, s-au prezentat 200 de oameni.
Și, totuși, știind că această opțiune ocupațională este neatractivă, tu o faci și mai neatractivă. Adică, sporind norma didactică, opțiunea pentru a deveni profesor se reduce în mintea tinerilor. Dacă ești profesor la țară și, eventual, nu predai română sau matematică, ca să-ți faci norma dintr-o singură școală, dacă predai fizică sau chimie, sau biologie, la gimnaziu, pentru că gimnaziile sunt în mediul școlar, automat va trebui să mergi în mai multe școli ca să-ți faci norma. Prin urmare, nu e vorba doar de 2 ore în plus. Sunt 2 ore în plus, naveta, transferul de la o școală la alta etc. Efectul, așadar, pe termen mediu și lung, este atractivitatea și mai scăzută a profesiei de profesor și o să intrăm într-o criză masivă de profesori.
Nu s-au luat în calcul efectele pe termen mediu și lung. S-a luat în calcul doar un efect derizoriu pe termen scurt: o economie financiară de 0,02% din PIB, așa cum spune Consiliul Fiscal. Nu o spun eu. Prin urmare, am spus și spun încă o dată, cred că este un exemplu care va intra în manuale de cum să nu iei o decizie politică strategică, adică să nu vizeze efecte minore pe termen scurt, cu costuri majore pe termen lung.
Despre protestele profesorilor
Marți, 4 noiembrie, s-a desfășurat un nou protest în fața Ministerului Educației și Cercetării. Profesorii au cerut demisia ministrului Daniel David.
„Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ şi Federaţia Sindicatelor din Educaţie „Spiru Haret” şi Federaţia Naţională Sindicală „Alma Mater” au protestat miercuri, 29 octombrie, în Piața Victoriei, în fața Guvernului, față de Legea 141/2025, cunoscută drept Legea Bolojan, și prevederile acesteia privind educația, conform paginilor de Facebook oficiale.
Marius Nistor, președintele Federației Sindicatelor din Educație „Spiru Haret”, a declarat, la Antena 3 CNN, că „imediat după mitingul din data de 29 octombrie, de miercuri, în învățământ se va declanșa referendum național privind greva generală”.
Joi, 23 octombrie, a avut loc un nou protest în fața Ministerului Educației și Cercetării. Profesorii au cerut demisia ministrului Daniel David și abrogarea măsurilor care vizează Învățământul din Legea Bolojan. Protestele profesorilor au început încă din vară, pe 24 iulie, din cauza măsurilor ce afectează sistemul de învățământ.
Creșterea normei didactice de predare, mărirea numărului de elevi la clasă, comasarea de școli și reducerea tarifului pentru plata cu ora sunt motivele pentru care profesorii continuă protestele. Aceste prevederi sunt prevăzute în Legea nr. 141/2025, cunoscută drept Legea Bolojan.
Sindicatul Învățământ Preuniversitar (SIP) Hunedoara a anunțat că vor fi organizate măsuri de protest mai dure în principalele momente ale anului școlar, precum și la finalul acestuia. Informarea vine după ce miercuri, 24 septembrie 2025, a avut loc ședința Biroului Executiv S.I.P. Județul Hunedoara.
Marți, 30 septembrie, reprezentanții principalelor organizații sindicale din educație, FSLI și FSE Spiru Haret, au protestat, în fața Ministerului Educației, cu mesaje precum: „Partidele pe subvenție, școala pe avarie!” sau „Mai puțini bani în campanii, mai mulți în școli și-n cancelarii!”
Potrivit sindicatelor, luni, 8 septembrie, peste 20.000 de profesori au fost în marș de la Guvern la Palatul Cotroceni. Au protestat față de prevederile din Legea Bolojan și au cerut demisia ministrului Daniel David.
Marius Nistor, președintele Federației Sindicatelor din Educație „Spiru Haret”, a declarat, după întâlnirea cu Nicușor Dan, că „președintele a luat act de solicitările noastre.” Referitor la anularea măsurilor din Legea Bolojan, „domnia sa a propus o altă întâlnire cam peste cel mult 2 luni, ocazie cu care se va putea veni cu niște cifre exacte vizavi de impactul măsurilor asumate de guvernarea Bolojan”, a spus Marius Nistor.
Tot după întâlnirea cu Nicușor Dan, Simion Hăncescu, președintele Federației Sindicatelor Libere din Învățământ (FSLI), a transmis că protestele profesorilor vor continua: „Având în vedere că nu este nimic concret, în zilele următoare vom stabili calendarul de proteste. Protestele vom continua, chiar dacă avem promisiunea ca în două luni de zile să ne întâlnim.”
Despre norma didactică
Conform Legii Bolojan, noile norme didactice sunt:
- pentru învățători și profesori de învățământ primar, norma didactică rămâne de tip „un post pe clasă”, dar cu 2 ore obligatorii de pregătire remedială pe săptămână
- pentru profesorii de gimnaziu, liceu, postliceal, precum și cei din clasele cu program integrat de artă și sport sau din unități extrașcolare, norma crește la 20 de ore pe săptămână, dacă aceștia au cel puțin licență în cariera didactică
- excepție: profesorii cu grad didactic I sau titlul de profesor emerit, care desfășoară activitate de mentorat, vor avea normă redusă la 18 ore pe săptămână
- profesorii de instruire practică și maiștrii-instructori vor avea norme de 26 de ore pe săptămână (cu licență), respectiv 22 de ore (dacă au gradul I și activitate de mentorat)
- în învățământul special, norma este de 18 ore pentru profesori la predare și terapii specifice, respectiv 22 de ore pentru educatori și maiștri instructori
- cadrele didactice cu peste 25 de ani vechime și gradul I, sau care dovedesc performanță educațională, pot beneficia de o reducere a normei cu 2 ore pe săptămână, fără afectarea salariului, în baza unei metodologii aprobate de Minister
În plus, în perioada 2025-2026 până în 2029-2030, este valabil un regim special care permite includerea în norma didactică a unor activități precum pregătirea pentru examene naționale, performanță educațională și învățare remedială.
Este prima creștere a normei didactice din 1995 încoace. Atunci, prin Legea Statutului cadrelor didactice, prevăzută de legea învățământului, dar aprobată separat doi ani mai târziu, erau stabilite normele didactice de 18 ore în învățământul preuniversitar.
Reamintim că Ministerul Educației și Cercetării nu a prezentat nicio analiză a fundamentării măsurilor din legea 141/2025, în afara declarațiilor făcute de ministrul Daniel David în ieșirile sale publice. În schimb, analiza solicitată Institutului de Științe ale Educației de Edupedu.ro a fost cenzurată de ministrul David sub pretextul unui peer review pentru că îi contrazicea cu date și studii argumentele folosite.
Principalele prevederi din Legea 141/2025, care afectează Educația: comasări de școli, creșteri de norme, tăieri de burse și clase, plata cu ora și degrevări de normă
- Comasările de școli au avut loc după reguli stabilite de Ministerul Educației până pe 9 august, cu o lună înainte de prima zi de școală / Ministrul anunța că circa 900 de directori vor rămâne fără posturi, iar echipele de management la fel
- Crește numărul de elevi în clasă de la 1 septembrie 2025. Modificările se fac pentru toate clasele pe fiecare ciclu școlar: într-o clasă de liceu pot fi din nou 34 de elevi, față de 26 în prezent
- Fondul de burse al studenților este redus cu 40% de la 1 august, până în 2028. Reducerea la transportul cu trenul se acordă și în 2026 doar între domiciliu și facultate
- Norma didactică pentru toți profesorii din România crește de la 1 septembrie 2025, pentru prima dată în ultimii 30 de ani, prin Legea 141 din 2025
- Indemnizația de hrană va fi acordată doar angajaților cu salarii de 6.000 lei net sau mai mici și rămâne plafonată la 347 de lei pe lună
- Directorii de școli rămași pe post după comasări au interdicție să mai ia plata cu ora sau cumul, iar obligația de predare crește până la 40 de ore pe lună pentru toți / Regulile de aplicare trebuie decise până pe 25 august, cu două săptămâni înainte de începerea cursurilor
- Plata cu ora 2025 în învățământ – tariful brut pe ora suplimentară sau vacantă tăiat cu 50% pentru toți profesorii din România / Exemplu de calcul