Ministrul Educației, Ligia Deca, a declarat că „nu putem vorbi despre riscul de meditații cu profesorii de la liceu”, în legătură cu examenul separat de admitere în clasa a IX-a, prevăzut în proiectul Legii învățământului preuniversitar. Declarațiile au fost făcute luni, 27 martie, într-o emisiune la EuropaFM, și vin în contextul în care mai mulți reprezentanți ai mediului academic au atras atenția ca fenomenul meditațiilor ar lua amploare în urma unei asemenea măsuri.
- Conform proiectului de lege, liceele pot organiza concurs de concurs de admitere în clasa a IX-a, pentru anumite specializări sau pentru toate specializările, pentru maximum 60% din numărul de locuri.
Aceasta a vorbit despre faptul că au fost observate diferențe între elevii care intră în clasa a IX-a și cei care nu iau examenul de bacalaureat. Deca a mai spus că subiectele vor fi făcute de Centrul Național de Curriculum și Evaluare, iar liceele vor specifica materiile la care absolvenții de clasa a VIII-a vor da examen. În accepțiunea ministrului Educației, acest lucru ar exclude riscul ca elevii să facă meditații cu profesorii de la liceu:
„Vedem diferențe între cei care intră în clasa a IX-a și cei care reușesc să ia bacalaureatul. Deci, practic, acest examen de admitere la liceu, unu, nu este controlat de licee. Subiectele sunt făcute la nivel național, prin Centrul Național de Curriculum și Evaluare. Liceul nu face decât să spună care vor fi materiile pe profil la care se va da (examen – n. red.), primesc subiectele, iar corectura se va face așa cum se face și acum, securizat, la Evaluarea Națională și la bac, lucrările sunt anonimizate și sunt trimise în altă parte pentru evaluare. Deci, nu putem vorbi despre riscul de meditații cu profesorii de la liceu, că am auzit și eu această idee.”
Ministrul Educației a menționat că admiterea separată la liceu va conduce la o mai bună potrivire cu profilul și specializarea. Ea a mai adus în atenție că elevii vor face pregătiri suplimentare la școală: „Ceea ce noi încercăm să facem este o potrivire mai bună cu profilul și specializarea. Asta nu înseamnă neapărat meditații. Sau pot însemna pregătiri suplimentare în contextul școlii.”
- Ministerul Educației vrea să mute meditațiile din privat la școală, prin includerea orelor de pregătire suplimentară în norma didactică, după cum a declarat secretarul de stat Sorin Ion: „Una din măsurile pe care le prevede proiectul legii învățământului preuniversitar este (…) că încercăm să mutăm această pregătire suplimentară sau meditații, cum ne place să le spunem, la școală.”
Deca a menționat că pregătirea elevilor capabili de performanțe înalte „se face într-o zonă extrașcolară, avem centre de excelență.”
„Nu este normal ca elevii să se focuseze aproape exclusiv pe limba română și pe matematică, neglijând celelalte materii. Cred că această potrivire cu profilul și aceste discipline suplimentare pot asigura un focus mai bun și pe alte discipline”, a completat Ligia Deca.
- Edupedu.ro a scris că Ministerul Educației a justificat renunțarea la admiterea la liceu în anul 2000 și păstrarea evaluării care la vremea respectivă se numea „capacitate” prin faptul că ar fi “o supunere a elevului la eforturi suplimentare, nejustificate din punct de vedere pedagogic”.
Ce prevede proiectul legii Deca
Admiterea la liceu poate fi organizată pentru cel mult 60% din locuri, dacă liceul optează pentru această posibilitate, potrivit proiectului Legii învățământului preuniversitar. Prima generație care ar urma să dea acest examen de admitere este cea care intră în clasa a V-a în anul școlar următor, adică 2023-2024, dacă legea este adoptată până când începe anul școlar, a anunțat Ligia Deca.
Art. 98 – „(2) Unitățile de învățământ liceal pot organiza concurs de admitere în clasa a IX-a, pentru anumite specializări sau pentru toate specializările, pentru maximum 60% din numărul de locuri atribuite prin planul de școlarizare, raportat la numărul de formațiuni de studiu după susținerea de către elevi a evaluării naționale.”
Despre meditații
Ministerul Educației nu deține date despre niciun profesor care ar fi făcut meditații contra cost cu elevii pe care îi are la clasă, în ultimii 5 ani, potrivit unui răspuns dat de instituție la solicitarea Edupedu.ro.
Potrivit proiectului Legii învățământului preuniversitar, „personalului didactic de predare îi este interzis să desfășoare activități de pregătire suplimentară contra-cost pentru elevii de la clasa/clasele la care este încadrat în anul școlar în curs, având obligația de diligență să depună eforturi pentru atingerea competențelor necesare de către fiecare elev, prin activitatea la clasă și prin programele de învățare remedială.”
Veniturile profesorilor care au declarat la ANAF banii obținuți din meditații s-au dublat în comparație cu 2019, potrivit datelor ANAF, dar sunt mai mici față de piața estimată. Veniturile totale declarate în 2022 pentru anul 2021 sunt de peste 70 de milioane de lei, conform Digi24.
Edupedu.ro a scris, în luna mai, că piața meditațiilor este estimată la peste 120 de milioane de lei pe lună, pe baza datelor publice și a cercetărilor recente. Concluzia a reieșit după ce au fost analizate rezultatele unui studiu la nivel național, în privința sumei pe care o plătește pe lună un părinte pentru meditațiile copilului, și procentul elevilor care fac pregătire suplimentară.
Redăm declarațiile Ligiei Deca:
Realizator: Haideți să mergem spre zona punctuală a examenelor: admiterea la liceu. Acum, eu am adunat mai multe observații din spațiul public. Spre exemplu, Consiliul Național al Elevilor și Federația Națională a Părinților spun următorul lucru: copiii de 14 ani vor fi sufocați de două rânduri de examene la patru materii. Cei care nu își vor putea permite meditații la toate cele patru vor avea șanse minime să ajungă la un colegiu bun, deși poate potențialul lor e foarte mare. Declic, o asociație, lansează chiar o petiție online „Fără examen în plus față de Evaluarea Națională la admiterea la liceu”. Marian Preda, rectorul Universității București, este îngrijorat dacă liceul va controla în orice formă admitere, atunci părinții vor apela la profesorii din liceu, care știu într-un fel sau altul în ce constă admitere și eventual vor face parte direct sau indirect. Cum răspundeți acestor critici? Explicați așa, foarte direct și simplu care este schimbarea care produce atât de multă rumoare în spațiul public.
Ligia Deca: Practic, ce am observat noi este că, având în vedere că Evaluarea Națională se dă doar la limba română și la matematică – și eventual limba maternă, dacă este cazul, orientarea copiilor pe profil și specializare, în liceu, se face incomplet. Se face doar bazat pe un punct de vedere al familiei și, poate, al profesorilor, fără să existe o testare la materiile pe care se va pune accent în liceu. Vă dau un exemplu: la o clasă de matematică-fizică, da, pe specializare și profil avem 10-12 ore de matematică și științe pe săptămână. Cred că ar fi bine, înainte ca un copil să intre pe această rută, să știm dacă are într-adevăr aplecare către științe și matematică, pentru că astfel s-ar putea să fie extrem de nepotrivit pentru profilul ales.
De asemenea, există studii la nivel european care spun că o filtrare mai bună, mai aplicată pe ceea ce urmează să se întâmple la liceu, scade potențialul de abandon școlar în timpul liceului, despre care noi știm că este destul de mare. Vedem diferențe între cei care intră în clasa a IX-a și cei care reușesc să ia bacalaureatul. Deci, practic, acest examen de admitere la liceu, unu, nu este controlat de licee. Subiectele sunt făcute la nivel național, prin Centrul Național de Curriculum și Evaluare. Liceul nu face decât să spună care vor fi materiile pe profil la care se va da (examen – n. red.), primesc subiectele, iar corectura se va face așa cum se face și acum, securizat, la Evaluarea Națională și la bac, lucrările sunt anonimizate și sunt trimise în altă parte pentru evaluare. Deci, nu putem vorbi despre riscul de meditații cu profesorii de la liceu, că am auzit și eu această idee.
Realizator: Da, dar putem vorbi despre necesitatea meditațiilor și la alte materii, față de română și matematică, așa cum se întâmplă până acum.
Ligia Deca: Da și nu. Cred că, oricum, liceele unde există competiție în fiecare an, prin natura lor, necesită un anumit nivel de performanță din partea elevului. E clar că și prin prisma notelor de la Evaluarea Națională există o competiție destul de aprigă. Vedem copii care cu 9.60 și ceva nu reușesc să intre la liceul și la specializarea dorită. Ceea ce noi încercăm să facem este o potrivire mai bună cu profilul și specializarea. Asta nu înseamnă neapărat meditații. Sau pot însemna pregătiri suplimentare în contextul școlii. Dar mai este un lucru. Cred că în gimnaziu suntem încă în perioada pregătirii generaliste. Nu este normal ca elevii să se focuseze aproape exclusiv pe limba română și pe matematică, neglijând celelalte materii. Cred că această potrivire cu profilul și aceste discipline suplimentare pot asigura un focus mai bun și pe alte discipline.
Realizator: Pe de altă parte, se pune problema că o parte dintre elevi vor fi testați doar prin Evaluare Națională, iar alții, cei care optează să facă lucrul acesta, pentru că se îndreaptă spre licee care își vor dori această admitere suplimentară, vor avea o dublă examinare. În aceeași clasă pot să fie copii și dintr-o parte de admitere, și din cealaltă.
Ligia Deca: Asta vine în sprijinul elevului, pentru că s-a ridicat problema – varianta de anul trecut, cea scoasă de către domnul ministru Sorin Câmpeanu în dezbatere publică, vorbea despre 90% din locuri care intră în concurs, acolo unde exista competiție și unde liceu își dorește acest lucru. Noi am mers pe varianta de 60%. De ce? Pentru că într-adevăr, se poate întâmpla ca un elev să aibă o zi proastă și să nu performeze la examen de admitere în liceu, dar asta înseamnă că el are o a doua șansă ca, pe baza notei de la Evaluarea Națională, să aplice la profilul dorit, dacă are o medie bună, și să intre, chiar dacă în ziua în care a dat examenul de admitere la acel profil nu performează foarte bine. Este un fel de șansă suplimentară pentru a ajunge la un profil pentru care un copil s-a pregătit și care simte că i se potrivește.
Realizator: E și diferența aceasta foarte mare între urban și rural. Iată un alt punct de vedere pe care l-am adunat aici. Președintele Federației Naționale a Asociațiilor de Părinți, Iulian Cristache, spune: problema este la partea de Evaluare Națională și de admitere, există diferențe între învățământul din mediul urban și din mediul rural. Nu există o egalitate de șanse. Oferă această schemă de examinare egalitate de șanse tuturor copiilor? Și în contextul acesta, cu o zi mai proastă, da, a avut o zi mai proastă, dar, la un moment dat, ajunge în aceeași clasă cu cineva care a avut dublă examinare.
Ligia Deca: Asta nu este un lucru rău. Deci, diversitatea în sine, atât din punct de vedere al potențialului copiilor, cât și din punct de vedere al nivelului într-o clasă, este un lucru bun. Pedagogii ne spun că copiii au nevoie de repere, inclusiv dintre cei de vârsta lor. Și atunci faptul că ai pe cineva pasionat care performează, asta înseamnă că acel cineva îți poate servi drept model și poți să-ți crești nivelul personal. Deci, faptul că avem o diversitate în clase nu este deloc un lucru rău. Este un lucru bun, asta sigur neexcluzând pregătirea suplimentară pentru cei capabil de performanță înaltă care se face într-o zonă extrașcolară, avem centre de excelență, adică acolo este în afara lucrurilor care se întâmplă zi de zi, programul școlar curent.
Realizator: Și problemele de diferență între urban și rural cum sunt adresate?
Ligia Deca: Diferențele între urban și rural se rezolvă cu politici de echitate. Ar trebui să nu confundăm. Una este politica de evaluare și alta este politica de echitate prin care asigurăm șanse egale. Și acolo vorbim despre: măsuri sociale, da, de la masă caldă, navetă, rechizite, masă sănătoasă, școală după școală, că vorbim despre intervenții remediale punctuale, de exemplu, sistemul de finanțare – deja avem prevăzut că școlile care sunt în zone dezavantajate sau în zone educaționale prioritare primesc o finanțare suplimentară, tocmai în ideea de a putea organiza programele necesare în așa fel încât să dăm copiilor șanse egale, indiferent de caracteristici.