O petiție pentru desființarea titularizării pe școală și înființarea, în schimb, a titularizării pe normă, semnată de peste 5.000 de profesori (actualizare 09.08), a fost lansată pe platforma online Declic și este adresată Ligiei Deca, ministrul Educației. Semnatarii cer și renunțarea la repetarea examenului de angajare a potențialilor profesori, după cum se arată în textul petiției, și propun ca acest concurs să fie susținut o singură dată, de cei care încearcă pentru prima oară sau, de mai mute ori, doar de către cei care nu reușesc să obțină peste nota 7.
Petiția a fost lansată de profesoara de discipline socio-umane Nina Vasile care susține, într-un text trimis Edupedu.ro, pe care îl redăm integral mai jos în articol, că „regândirea statutului de titular depind atât noii profesori care intră în sistem, cât și eficiența educației din ce în ce mai slăbită în prezent”. „Nu așteptați să iasă din sistem cei care ar trebui să iasă la pensie, nu așteptați ca natura și timpul să îi înlocuiască pe cei care ar urma să lase locul altor generații de profesori, căci educația nu așteaptă. Este nevoie acum de profesori noi, și cei mai buni vor veni la salariul decent dar și la Concursul care nu se repetă până îmbătrânesc și îi lasă puterile, în timp ce au note de titularizare!”, le transmite aceasta autorităților din Educație.
În textul petiției se arată că ”există o menținere forțată în statutul de debutanți suplinitori mulți ani, prin obligarea la repetarea pe termen nelimitat în mare parte, a examenului de titularizare, în condițiile în care majoritatea profesorilor activi deja în învățământ, obțin note peste 7 – condiția minimă pentru a deveni titular în acest moment. Motivul pentru care acești profesori cu drept de titularizare prin examen nu sunt titulari este, din punct de vedere legislativ, modul în care se denumește statutul de titular: un profesor care are o normă întreagă, de 18 ore pe săptămână, la o singură școală”.
„Dar în ultimii cel puțin 10 ani, multe materii s-au redus, în sensul că nu se mai predau în același număr de ore pe săptămână, iar pentru disciplinele socio-umane (între care sunt logica, psihologia, sociologia, filosofia, artele plastice, muzica), nu se predau decât o oră pe săptămână, nici la toate profilurile și specializările, nici în toți cei patru ani de liceu sau de gimnaziu. În aceste condiții, denumirea de titular pe școală nu poate avea niciodată o acoperire totală în realitatea din teren; cel mult un singur profesor la o școală poate îndeplini condiția de a avea toate orele sale la o singură școală, restul, deși au normele lor întregi, ele sunt dispersate în mai mult de o singură școală (de obicei în maxim 3 școli)”, explică profesoara Vasile.
„O parte dintre acești suplinitori au deja definitivat, iar unii dintre ei și doctorat, deci sunt calificați la nivelul maxim al profesiei, dar retrogradați forțat la statut de suplinitori, deci ca și cum ar fi necalificați, ceea ce creează o discriminare socială, profesională și materială în același timp. Aceasta reprezintă o încălcare flagrantă a drepturilor complete ca funcționari cu pregătire superioară, precum și ca cetățeni demni de profesia nobilă a educației pentru noile generații de copii”, mai argumentează inițiatoarea. „În mod paradoxal, marea majoritate a profesorilor suplinitori au o vechime mult mai mare de un an în învățământ, deci practic nu mai sunt debutanți, însă ei pot figura în documente și în salariile lor ca debutanți cu vechime 0-1 an dacă nu au Definitivatul și aceasta reprezintă o nedreptate socială”, continuă aceasta.
- Petiția poate fi semnată aici.
Cauzele înseamnă, de regulă, degradarea calității predării, spune profesoara Nina Vasile: apar „demotivarea profesorilor suplinitori pentru munca lor, dar și consumul nervos ce duce, pe parcursul înaintării în vârstă a acestor veșnic candidați la examene care au ca grad de dificultate nivelul maxim posibil, la scăderea randamentului lor chiar în rezultatele pe care le au, atât în aceste examene cât și în munca de educare-predare-evaluare”.
Amintim că, în prezent, pentru a obţine statutul de titular (angajarea pe perioadă nedeterminată), candidații trebuie să obţină minimum nota 7 (şapte) la proba scrisă. Pentru angajarea pe perioadă determinată (suplinire), candidaţii trebuie să obţină minimum nota 5 (cinci) la proba scrisă. În acest an, proba scrisă este cea mai importantă probă de angajare, dat fiind că inspecțiile de la clasă nu s-au mai susținut – detalii aici.
Redăm mai jos textul profesoarei Nina Vasile despre petiția sa, trimis Edupedu.ro:
„Întrucât la Greva care a avut loc la finalul anului școlar 2022-2023 nu s-au discutat revendicările care nu sunt direct salariale dar care sunt de maximă importanță pentru o concretă reformare a legilor educației, am lansat această petiție care sper să ajungă la numărul maxim de semnături.
Miza acestei petiții depășește cu mult nemulțumirile subiective dar justificate ale profesorilor, întrucât de regândirea statutului de titular depind atât noii profesori care intră în sistem cât și eficiența educației din ce în ce mai slăbită în prezent.
Toți profesorii cu statut de suplinitori/debutanți sunt nemulțumiți de situația lor, își doresc schimbarea corectă și singura soluție care s-a găsit este această petiție la care invit pe toți colegii suplinitori dar și pe toți cetățenii care înțeleg ce se întâmplă și poate că îi ajută cele spuse în articolul de față, unul între deja destule publicate pe tema suplinitorilor calificați și a titularizării fără titularizare.
Greva profesorilor a trecut și a avut rezultate pe care încă nu le putem confirma până în toamnă, dar o mare lipsă din revendicările ei au rămas tocmai cele ale profesorilor suplinitori/debutanți care nu au nevoie doar de salariile decente ci și de un cadru legislativ decent de funcționare, de exercitare a meseriei. Profesorii toți sunt cei care se ocupă de educația unor generații capabile de performanțe atât profesionale cât și sociale. Dar învățământul românesc, de peste un deceniu, a crescut, pe lângă unele vârfuri notabile internațional și prea mulți analfabeți funcțional!
Dintre toate motivele pentru care se întâmplă asta, există unul despre care nu s-a discutat corect: statul român vrea să își educe copiii cu mii de profesori suplinitori! Dar cine sunt aceștia, de fapt? Disprețul societății la auzul denumirii de suplinitor nu trebuie trecut cu vederea: se crede că sunt persoane din start necalificate, și dacă totuși au o facultate, de regulă e una fără perspective de câștig material, și sigur nici măcar performanți în domeniul lor, căci sunt văzuți ( și unii chiar sunt, ca în orice profesie de altfel) ca “oameni de nimic”, “vin în învățământ pentru că nu mai au unde”. Cu aceste prejudecăți pornesc în munca lor profesorii suplinitori.
Dar să vedem ce consideră autoritățile politice, administrative și legislative ale țării, în legătură cu suplinitorii: ei bine, ei sunt supuși anual, de peste un deceniu, la mult mediatizatul Concurs Național de Titularizare, an de an reformulat la nivelul maxim de exigență în timp ce candidații pare că sunt din ce în ce mai slabi. Pentru cine nu știe însă, vă rog să luați în considerare aceste cazuri:
1. Cei care vin prima dată în sistem, au nevoie de o adaptare la hățișul unor documentații stufoase, obositoare și încă incomplete în ce este mai necesar pentru pregătirea examenelor, pe site-urile Ministerului educației. Se pierd în informații, renunță dar nici nu găsesc disponibile pe site, materialele pentru pregătire cum ar fi și firesc. Nici bibliotecile, nici librăriile nu sunt pline de cele necesare pentru toate specializările. De aceea, mulți absolvenți noi de facultate vin fără pregătire la examenele de titularizare, și așa se explică notele rușinoase care apar. Mai rușinoase decât ale absolvenților de liceu cărora li se acordă discreția prin codurile ce înlocuiesc numele lor pe listele cu rezultate. “Tot poporul trebuie să vadă cât de proști sunt profesorii care au pretenția să ne educe copiii”!
2. Notele unor profesori care au sub 7 sau nu au mult căutatul 10, aparțin unor profesori care pot fi mai slabi în examenele lor scrise dar nu sunt incompetenți la clasă.
3. Profesorii care au 10 la examenul scris nu garantează și infailibilitatea în practica la clasă a lor.
4. Mare parte dintre cei care au note între 7 și 9 sunt profesori care pot avea între 5 și 10 ani de hărțuire cu Examenul anual de titularizare, cu note eligibile dar fără titularizare. Și aici este punctul nevralgic și conținutul petiției noastre.
Am explicat în petiție faptul că toți suplinitorii au norme întregi și dovadă că sistemul are nevoie de ei este că își găsesc loc inclusiv cei cu note sub 7. Și atunci ce se întâmplă, de fapt? Reiau ideea esențială și rețineți vă rog: suplinitorii care rămân ani mulți cu acest statut sunt toți absolvenți de facultate, unii au deja Definitivatul iar alții inclusiv doctorat, așa că să fie clar pentru toată lumea: suplinitorii în învățământ sunt persoane calificate și uneori înalt calificate, dar statul îi menține artificial la un nivel inferior, cu toate discreditările social-economice și profesionale care decurg de aici. Sunt plătiți cu salariul minim pe economie, sunt vânturați la școli diferite an de an fără să se poată perfecționa și fără să poată fructifica în proiecte de durată, vizibile pentru considerarea meritelor în cazul în care le-ar avea. Și știți de ce? Pentru simplu fapt că titular în lege înseamnă titular pe o singură școală. Ori, așa cum am mai explicat, pentru că orele sunt distribuit neuniform la toate școlile, nu poate exista mai mult decât un singur caz de normă pe școală. Însă există mereu un număr de ore care nu cumulează a doua normă completă, motiv pentru care sunt date suplinitorilor.
Și aici se blochează mintea tuturor: ce e de făcut? Petiția de mai sus spune foarte clar ce e de făcut. Recitiți argumentul de acolo.
Să adaug: anul acesta din cauza grevei, notele de la inspecțiile pentru titularizare nu au fost luate în considerare; pentru că unii profesori nu apucaseră să le dea înainte de grevă. Deci au fost note mai mici iar examenul, unul dintre cele mai grele pentru cantitatea imensă de informații cerute pentru memorare dar pentru exigența de elaborare dincolo de competențele medii, atingând nivelul de excelență. De acord, dar pentru ce? Pentru post de suplinire? Eventual pentru niciun post de titular? Are vreun sens domnilor colegi din Ministerul educației? Treceți și dumneavoastră la nivelul de excelență legislativă pe care îl cereți profesorilor suplinitori: desființați repetarea examenului de titularizare pentru cei care au luat nota lor de titularizare și respectați legea pe care dumneavoastră înșivă ați dat-o: “titular cu notă peste 7”.
Dar schimbați sensul titularizării căci nu mai este eligibil: “titular pe o singură școală” se poate pentru 1-2% dintre candidații la titularizare, dar e perfect posibil “titular pe normă”, chiar dacă pe mai multe școli, pentru 98% dintre candidați. Și nu, nu se poate “titular pe jumătate de normă” pentru că toți, dar absolut toți “suplinitorii” au norme întregi, și unii chiar peste normă doar că în mai multe școli. Și nu are sens să fie cineva titular pe jumătate de normă și pe alta nu, după cum nici să rămână angajat cu o jumătate de normă numai ca să fie titular pe jumătate de normă. Ar fi o altă nedreptate și va fi plătit și mai prost. Și nu așteptați să iasă din sistem cei care ar trebui să iasă la pensie, nu așteptați ca natura și timpul să îi înlocuiască pe cei care ar urma să lase locul altor generații de profesori, căci educația nu așteaptă. Este nevoie acum de profesori noi, și cei mai buni vor veni la salariul decent dar și la Concursul care nu se repetă până îmbătrânesc și îi lasă puterile, în timp ce au note de titularizare!”.
Foto: © Fizkes | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.