Petruț Rizea, profesor în învățământul primar, la Școala Gimnazială Sfântul Calinic de la Cernica, spune că ar fi necesar ca elevii să înceapă încă din grădiniță sau clasa pregătitoare să fie formați într-un sistem de predare în care să înțeleagă cum să aplice ce învață, în viața reală. Declarațiile au fost făcute la emisiunea InfoEdu de la TVR Info, difuzată duminică, 13 septembrie, în contextul rezultatelor PISA 2025.
- Amintim, România a depășit pragul de 50% la analfabetism funcțional la Matematică, iar aproximativ 52% dintre elevii din România au atins cel puțin Nivelul 2 de competență la citire, față de 69% la nivel OCDE, potrivit datelor publicate săptămâna aceasta de evaluarea OECD, PISA 2025.
Învățătorul Petruț Rizea spune că el încearcă să le predea copiilor într-un mod aplicat, să înțeleagă de ce învață anumite lucruri și mai ales cum să le aplice în viața reală, dar „s-a lovit de un zid”, spune el.
Se întâmplă să vină formați pe un sistem clasic de învățare din grădiniță, mai spune învățătorul. „Dacă începem cât mai devreme, încă din clasele pregătitoare și formăm în scopul și modul acesta, e posibil ca mai târziu să fie mai ușor de modelat”, spune Petruț Rizea.
Ca soluție pentru a schimba modul de învățare al elevilor, Petruț Rizea precizează că e nevoie de programe, strategii și mecanisme, prin care profesorii să ajungă la elevi, nu doar să predea informații.
„Eu aș trece de pe reproducerea efectivă a unor informații și accentul pus pe asta către a folosi și a practica acele cunoștințe în viața reală. Cum aș face asta? Prin programe care să vine în completare a celor pe care deja le avem, care și care sunt deja foarte stufoase și care să conțină mai multe strategii și mecanisme, nu neapărat informație pe care trebuie să o predăm, să ajungă la ei. Adică să găsim diverse strategii prin care să putem să îi ajutăm să folosească informația în viața reală. De exemplu, azi vorbim la școală despre cub. Hai să facem un experiment, să umplem o piscină, ceva are are forma cubului, să umplem cu apă, să aflăm volumul, adică să cumva să ne legăm de realitate din jur, nu doar de informația bidimensională pe care o vedem, manuale, să o transformăm într-o informație tridimensională”, spune Rizea.
Redăm dialogul cu învățătorul Petruț Rizea
Diana Dumitrașcu, jurnalist TVR: Dumneavoastră sunteți profesor pentru învățământul primar. Explicați-ne puțin cum sunt copiii dumneavoastră? Funcționează această metodă, pe bază de exemple clare, pe bază de intuiție sau dimpotrivă, e sistemul nostru clasic pe memorare?
Petruț Rizea, învățător: Eu m-am încăpățâonat să fiu un astfel de profesor de la bun început, care să meargă pe exemplu, pe a înțelege de ce funcționează un sistem anume, pe modul în care funcționează și care e utilitatea în practică, în viața reală a lucrului respectiv.
Și m-am lovit cumva de un zid din partea lor. Există și această componentă a acelui zid de care ne lovim datorită caracteristicilor sociale, istorice pe care le avem noi ca și populație, dar pe de altă parte, dacă începem cât mai devreme, încă din clasele pregătitoare și formăm în scopul și modul acesta, e posibil ca mai târziu să fie mai ușor de modelat.
Diana Dumitrașcu: Adică vin din grădiniță formați așa?
Petruț Rizea, învățător: Da, din punctul meu de vedere, da, se întâmplă să vină așa.
Diana Dumitrașcu: Și la clasa a IV-a se despart de dumneavoastră și se întâlnesc cu sistemul clasic? Sigur. Deci nu poate exista această continuitate?
Petruț Rizea, învățător: Da, și acolo e un șoc, pentru că ei trebuie să se adapteze din nou. Un profesor pentru fiecare disciplină, un profesor pentru fiecare materie și e mult mai greu să manifeste continuitate. Nu mai e domnul învățător care spre exemplu, îi în îndruma în direcția aceasta de a a învățat lucrurile ca pe o abilitate de viață. Și acolo lucrurile devin mult mai teoretice”.
Informații de context
Studiul PISA 2025, a noua cercetare de acest fel realizată de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), a fost prezentat oficial marți, 8 septembrie. El include un prim volum de date, precum și note de țară pentru fiecare dintre cele 91 de state și teritorii participante.
Aproximativ 52% dintre elevii din România au atins cel puțin Nivelul 2 de competență la citire, față de 69% la nivel OCDE. La nivel minim, acești elevi pot să identifice ideea principală dintr-un text de lungime medie, să găsească informații pe baza unor criterii explicite, să analizeze obiectivele și forma unor texte când li se cere explicit să facă acest lucru.
În România, 1% dintre elevi au atins Nivel 5 sau 6 la Citire, față de o medie OCDE de 6%. Acești elevi pot să înțeleagă texte de lungime considerabilă, să lucreze cu diverse concepte abstracte sau contraintuitive, să stabilească diferențe între opinie și fapte pe baza unor semnale implicite legate de conținut sau e sursa informației.
Numărul elevilor din România cu rezultate sub nivelul de bază în cadrul studiului internațional al competențelor elevilor, PISA 2025, a crescut accentuat față de ediția anterioară a acestei cercetări. Iar la Matematică ponderea celor aflați sub pragul minim – deci se încadrează la analfabetism funcțional – a depășit 50% la Matematică.
PISA 2025 a evaluat aproximativ 760.000 de elevi din 91 de țări și economii, reprezentând aproape 33 de milioane de adolescenți de 15 ani. În România au participat 7.725 de elevi din 322 de școli, reprezentativi pentru circa 172.000 de tineri, adică 76% din populația de 15 ani.
La Matematică, 52% dintre elevi au performanțe sub nivelul de bază, dintre care 30% – rezultate foarte slabe (sub Nivel 1a), iar 22% – rezultate slabe (Nivel 1a), adică se încadrează la analfabetism funcțional.
La Științe, 46% dintre elevi au rezultate sub nivelul de bază (20% – sub nivel 1a, 26% – nivel 1a)
Nivelul 2 PISA este utilizat drept prag de referință pentru alfabetizarea funcțională.
48% dintre elevi au atins cel puțin Nivelul 2, față de o medie OCDE de 65%. La un nivel minim, acești elevi pot să interpreteze și să recunoască, fără instrucțiuni directe, cum poate fi reprezentată matematic o situație simplă (de ex. să compare distanțe sau să afle prețuri într-o altă monedă)
Circa 4% dintre elevii români au avut performanțe foarte ridicate la Matematică (față de media OCDE de 8%). La Nivelurile 5 și 6, elevii pot să modeleze matematic situații complexe, pot să aleagă, să compare și să evalueze diverse strategii de rezolvare a problemelor
Prin urmare, proporțiile elevilor sub nivelul de bază sunt de 46% la științe, 48% la citire și 52% la matematică. Ponderea elevilor cu performanțe foarte ridicate, la nivelurile 5 și 6, rămâne redusă: 2% la științe, 1% la citire și 4% la matematică.
Comparativ cu 2015, România a înregistrat o scădere semnificativă statistic de 25 de puncte la matematică și 21 de puncte la citire. La științe, rezultatele sunt relativ stabile.
În același interval, ponderea elevilor sub nivelul 2 a crescut cu 12 puncte procentuale la matematică, cu 9 puncte procentuale la citire și cu 7 puncte procentuale la științe.