Ministrul Educației Mihai Dimian a fost întrebat de ce măsuri poate lua ministerul în cazul epuizării profesorilor. Invitat la Prima News, în 22 Mai, Dimian a spus că „se pot da vouchere pentru a susține anumite situații, dar în prezent se dă un spor neuropsihic”. Apoi ministrul s-a întrebat „oare învățătoarea pe care am avut-o eu putea desfășura acele ore 5 ore pe zi și sâmbăta cu 38 de elevi în clasă?”. Mihai Dimian a mai spus că profesorii trăiesc „o stare de anxietate legată de rolul pe care îl au ei acum în societate” și că o soluție ar fi „să reapreciem valoarea educației.”
- La discuție a participat și învățătorul Petruț Rizea cunoscut în spațiul public pentru intervențiile sale pe teme de educație și sănătate mintală și care recent a suferit un AVC
Ministrul Educației Mihai Dimian a fost întrebat ce măsuri poate lua instituția pe care o conduce în cazul profesorilor care se confruntă cu epuizare.
Ministrul a spus că în prezent profesorii primesc sporul neuropsihiatric.
„În legătură cu măsuri, sigur că putem vorbi pe viitor despre măsuri, dar trebuie să identificăm fondurile pentru aceste măsuri, că vorbim de fonduri europene, că vorbim de fonduri naționale, sigur că se pot da vouchere pentru a susține anumite situații, dar se dă un spor de neuropsihic. Iată, un astfel de aspect în salariu pe care îl primim acum e sporul de solicitare neuropsihică”.
Apoi, ministrul a dat ca exemplu perioada în care el însuși era elev: „Într-o anumită perioadă petreceam 5-6 ore la școală cu învățătorul. Veneam și sâmbăta la școală. Ce făceau învățătorii din perioada respectivă? Oare învățătoarea pe care am avut-o eu putea desfășura acele ore 5 ore pe zi și sâmbăta ..cu 38 de elevi în clasă. Adică acum, dintr-o dată am descoperit această problemă?”, s-a întrebat ministrul.
Mihai Dimian mai spune că „profesorii sunt nemulțumiți sau trăiesc și o stare de anxietate legată de rolul pe care îl au ei acum în societate, de modul în care sunt respectați în modul general și crede că „în primul rând trebuie să reapreciem valoarea educației.”
Redăm răspunsul integral al ministrului Educației despre măsurile în cazul epuizării profesorilor
Nicoleta Călugăreanu, Prima News: O să vă adresez o întrebare care, cel puțin pe mine, mă macină de foarte mult timp și pe care am adresat-o și fostului ministru al educației, Daniel David, doar că nu m-am mulțumit cu răspunsul primit. Ce facem cu profesorii care se confruntă cu epuizarea emoțională? Știm că în ultimul timp sunt foarte multe cadre didactice care se confruntă cu problema aceasta și care nu știu de unde ar putea să primească ajutor. La momentul respectiv, când am întrebat același lucru, mi s-a spus că un om educat merge și-și rezolvă problemele când are probleme, merge la doctor când trebuie să merg la doctor, e conștient de asta. Eu aș vrea ceva mai mult de acest răspuns.
Mihai Dimian, ministrul Educației: Domnul ministru David era și psiholog, deci probabil că poate da un răspuns și profesionist la această întrebare. Profesionist, în sensul profesiei dumnealui.
Eu ceea ce pot să vă spun este că cred că este un context de factori care conduc această situație. Poate nu-i chiar cea exprimată de dvs, adică există un număr de profesori care se confruntă cu astfel de situații: la 250.000 de profesori, cu siguranță, acest număr nu este nesemnificativ, 250.000 de profesori în total. Însă, în primul rând, profesorii sunt nemulțumiți sau trăiesc și o stare de anxietate legată de rolul pe care îl au ei acum în societate, legată de modul în care educația este apreciată în societate, legată de modul în care părinții, spre exemplu, se adresează profesorilor și modul în care sunt respectați în modul general. Deci, cred că în primul rând trebuie să reapreciem valoarea educației.
Noi am trecut prin două decenii în care o muncă necalificată în Vest conducea la beneficii materiale mult mai mari decât profesorii, sau, în general, (. red decât) o muncă în România calificată. Putem vedea că acest lucru s-a schimbat în ultimul deceniu? Că nu mai este aceeași situație în care să fie această diferență și că odată cu acest lucru să vedem că pe lângă alte beneficii pe care le aduce educația, avem și acest rezultat material, al beneficiului material. Dacă apreciem valoarea educației, dacă profesorii simt că ceea ce fac ei, are un sens important pentru această societate, cred că și starea lor de bine, în general, se schimbă.
Petruț Rizea, învățător: Sigur că da.
Mihai Dimian, ministrul Educației: E vorba despre rostul activității tale în general. Dincolo de faptul că nu se vede în ora pe care o faci, nu se vede la Evaluarea Națională, se vede peste ani și ani, când elevul respectiv devine un adult de succes. Ești mândru de ceea ce ai realizat în viața lui.
Nicoleta Călugăreanu, Prima News: Ne întrebăm oare ce măsuri concrete putem adopta? Concret. O ședință de terapie costă foarte mult raportat la salariul unui profesor. ( …) Nu avem servicii decontate. Și vă pot garanta că domnul învățător acum aprobă când spun lucrul acesta. Va fi dezbatere săptămâna viitoare la Senat și înțeleg că o să participați și dumneavoastră.
O altă măsură concretă ar fi legată de numărul de elevi, pentru că nu vorbim despre cifre, vorbim despre o interacțiune care aduce o încărcătură emoțională și poate să plece acasă cu povestea fiecărui copil, practic, cumva mai vorbim apoi, nu în ultimul rând, despre implicarea și întregii comunități în a sprijini școala.
Mai concret, direcțiile de asistență socială care pot lua de pe umerii școlii, de pe umerii profesorilor, cazurile care au nevoie de un întreg ecosistem. Cum să facem să avem cel puțin o referință, un top al acestor priorități, un deadline ce se întâmplă în etapa 1,2,3 și așa mai departe? Dincolo de faptul că suntem empatici cu profesorii.
Mihai Dimian, ministrul Educației: Da, dumneavoastră prezentați o problemă care a existat și în trecut, există și în prezent.
Nicoleta Călugăreanu, Prima News: E adevărat. Ați moștenit-o.
Ministrul Educației: Nu, nu, nu stați puțin, dar cred că și domnul profesor își aduce aminte că într-o anumită perioadă petreceam 5-6 ore la școală cu învățătorul. Veneam și sâmbăta la școală. Ce făceau învățătorii din perioada respectivă?
Adică acum, dintr-o dată am descoperit această problemă? Oare învățătoarea pe care am avut-o eu putea desfășura acele ore 5 ore pe zi și sâmbăta ..cu 38 de elevi în clasă.
Petruț Rizea, învățător: Cum spuneați și dumneavoastră și foarte bine ați spus că e vorba și de satisfacția pe care o resimțim
Mihai Dimian, ministrul Educației: Exact. Încă o dată, e vorba de starea de bine pe care o ai. Cred că și domnul învățător, și dumneavoastră, doamna jurnalistă, și eu da, petrecem mult mai mult timp decât cele 8 ore în ceea ce facem noi în activitatea noastră.
Deci ideea este ce simți când face acest lucru? Dar repet, probabil că domnul David poate răspunde mai bine. Eu nu sunt de profesie psiholog, însă vă spun ceea ce simt.
Iar în primul rând trebuie ca munca ta să fie apreciată de către ceilalți și atunci efortul pe care îl depui îl resimți altfel.
În legătură cu măsuri, da, sigur că putem vorbi pe viitor despre măsuri, dar trebuie să identificăm fondurile pentru aceste măsuri, că vorbim de fonduri europene, că vorbim de fonduri naționale, sigur că se pot da vouchere pentru a susține anumite situații, dar se dă un spor de neuropsihic. Iată, un astfel de aspect în salariu pe care îl primim acum e sporul de solicitare neuropsihică”.
Despre sporul de suprasolicitare neuropsihică
Amintim că reprezentanții sindicatelor au transmis pe 13 octombrie ministrului Educației o adresă comună în care au cerut explicarea temeiului legal al reducerilor salariale operate prin programul EduSal și au reclamat „numeroase sesizări din teritoriu” privind scăderea veniturilor profesorilor de predare și de conducere.
Marți, 14 octombrie, Ministerul Educației și Cercetării (MEC) a susținut că nu a avut loc nicio diminuare a salariilor profesorilor în luna septembrie, ci doar o uniformizare a modului de calcul al sporului de suprasolicitare neuropsihică. Măsura a venit după ce, potrivit MEC, Curtea de Conturi a constatat că acest spor era acordat neunitar, în unele cazuri fiind aplicat „la sporuri”, cum ar fi gradația de merit sau dirigenția, ceea ce ducea la diferențe între angajați cu aceeași funcție și vechime.
Marius Nistor, președintele Federației Sindicatelor din Educație „Spiru Haret”, a spus că ceea ce se întâmplă cu sporul de suprasolicitare neuropsihică este „un abuz”. „Ce s-a întâmplat în ultima vreme cu EduSalul? Au scăzut veniturile, nu salariile, într-adevăr, au scăzut veniturile. Sporul de uzură neuropsihică, chipurile, s-a calculat în mod eronat, s-au diminuat veniturile cu sume de la 50 lei până la 200 lei”, a spus acesta. Declarațiile au fost făcute marți, 14 octombrie, la prezentarea Raportului privind starea Învățământului din Municipiul București pe anul 2024-2025.
Federația Sindicatelor Libere din Învățământ (FSLI) și Federația Sindicatelor din Educație „Spiru Haret” au protestat joi, 16 octombrie, între orele 13:00 și 14:30, în fața Ministerului Educației și Cercetării. Acestea au acuzat ministerul pentru diminuarea veniturilor pentru cadrele didactice începând cu luna septembrie.
SIPA Muntenia a cerut Ministerului Educației și Cercetării să revină asupra comunicatului referitor la scăderile de drepturi salariale și să corecteze „interpretarea eronată”. „Gradația de merit, dirigenția și majorarea pentru învățământul special nu constituie sporuri, ci majorări ale salariului de bază, fiind parte integrantă a acestuia”, se arată în comunicatul sindicatului.
Informații de context
Legea salarizării nr. 153/2017 stabilește că pentru profesori se acordă un spor de suprasolicitare neuropsihică de 10% din salariul de bază.
Articolul 16 – „Pentru personalul didactic de predare din învățământ, precum și pentru personalul didactic de conducere prevăzut la pct. 1 nr. crt. 1, 2, 4-6 și pentru personalul de conducere, de îndrumare și control prevăzut la pct. 2 din anexa nr. I cap. I lit. A se acordă un spor de suprasolicitare neuropsihică de 10% din salariul de bază.”
În 2025, sporurile și indemnizațiile pentru angajații din Învățământ și din celelalte instituții publice sunt plafonate la nivelul celor din 2018. Ordonanța de urgență nr. 156 din 30 decembrie 2024 prevede că, de la 1 ianuarie 2025, cuantumul sporurilor se menține cel mult la nivelul cuantumului acordat pentru luna noiembrie 2024. În ultimii 7 ani, valoarea maximă a sporurilor și indemnizațiilor a fost limitată la cuantumul din 2018.
Articolul II – (1) În anul 2025, începând cu data de 1 ianuarie, cuantumul sporurilor, indemnizațiilor, compensațiilor, primelor și al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut lunar, solda lunară de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice se menține cel mult la nivelul cuantumului acordat pentru luna noiembrie 2024, în măsura în care personalul ocupă aceeași funcție și își desfășoară activitatea în aceleași condiții.”, prevede OUG nr. 156/2024.
Citește și:
Profesorul Petruț Rizea, după ce a avut un AVC: Nu m-a doborât o zi grea. M-au doborât toate zilele în care am luptat / Tot el atrăgea atenția anul trecut asupra burnoutului din sistem
PROIECT Sporul de suprasolicitare neuropsihică este desființat în noua lege a salarizării: „a fost luat în calcul la determinarea coeficienților pentru funcțiile din învățământ”
