Ministrul Educației Daniel David, propune în discuțiile actuale privind masterul didactic, „să avem traiectorii diferite, adică să n-avem un singur model (…) să lăsăm fiecare universitate să-și aleagă unul dintre modelele pe care o să le propună, dar n-avem o decizie finală încă”, a spus David miercuri seară, în cadrul Raportului săptămânal LIVE pe pagina de Facebook a Ministerului Educației.
- Amintim, recent, conferențiarul Cătălin Glava a propus în spațiul public obligativitatea parcurgerii unui masterat de specialitate de către studenții care vor să devină profesori în școlile gimnaziale și licee, pe lângă masteratul didactic obligatoriu deja prin lege
- Legea Educației Iohannis-Deca prevede că din 2029 vor putea fi angajați ca profesori în gimnaziu și liceu numai studenții care au parcurs, obligatoriu, un masterat didactic de 1 an sau de 1 an și jumătate (articolul 176 din Legea învățământului preuniversitar 198/2023).
Ministrul Educației propune, printre altele, în cadrul discuției actuale din spațiul public privind masterul didactic, ca viitorii profesori să urmeze modele diferite de master, stabilit de fiecare universitate în parte.
„În zona învățământului superior cred că este important să vă spun că încă avem discuții legate de viitoarea formulă pentru masteratul didactic și aici n-aș vrea să mă grăbesc. Repet, legea îmi impune un anumit model. Îmi dau seama însă că acest model nu este larg susținut sau nu suficient de larg cât am crezut eu, pentru că m-am gândit că odată ce a fost prins în lege, cei mai mulți sunt de acord cu acest model, iar acum descopăr cu surprindere că foarte mulți oameni nu sunt de acord cu ceea ce avem în lege, astfel încât nu mă grăbesc să iau decizii. Avem diverse discuții. Foarte posibil la ce văd în acest moment este să avem traiectorii diferite, adică să n-avem un singur model, să avem mai multe modele. Așa există și în alte țări și lăsăm fiecare universitate să-și aleagă unul dintre modelele pe care o să le propună, dar n-avem o decizie finală încă. Purtăm discuții și când voi avea să vă comunic acest lucru”, a spus David.
Daniel David a precizat și faptul că există discuții peste modul în care vor fi formați și cei care predau în învățământul superior.
„În paralel însă, să știți că discutăm doar despre modul în care să formăm profesorii pentru preuniversitar, avem și un modul în care discutăm despre cum să facem pregătirea pedagogică și pentru cei care predau în învățământul superior. Sigur, și aici flexibil fără să birocratizăm lucrurile, dar aceste module de formare există în toate țările europene.
Repet, trebuie să avem grijă să nu birocratizăm lucrurile, să lăsăm flexibilitate pentru oamenii care să vină de afară, în universtățile române și n-au să spun modulul paralogic, să nu fie blocați în activitățile academice și acolo când voi avea un model în faza finală, am să-l anunț și am să-l pun în transparență și chiar în dezbatere publică”, a pus David.
Informații de context
Amintim că Legea Educației Iohannis-Deca prevede că din 2029 vor putea fi angajați ca profesori în gimnaziu și liceu numai studenții care au parcurs, obligatoriu, un masterat didactic de 1 an sau de 1 an și jumătate (articolul 176 din Legea învățământului preuniversitar 198/2023).
Academia Română a organizat joi, 9 octombrie 2025, o dezbatere cu tema „Masteratul didactic, încotro?”, la care au participat ministrul Daniel David și profesorii Romiță Iucu, Rodica Zafiu, Liviu Ornea, Lucian Ciolan, Cătălin Glava, Oana Fotache Dubălaru și Marian Ilie, potrivit TVR Info. Atât Rodica Zafiu, cât și Cătălin Glava au susținut explicit ideea obligării studenților care vor să devină profesori să parcurgă și masteratul didactic, dar și un masterat de specialitate, deși în specialitate studenții tocmai au absolvit facultatea.
Conferențiarul Cătălin Glava a propus în spațiul public obligativitatea parcurgerii unui masterat de specialitate de către studenții care vor să devină profesori în școlile gimnaziale și licee, pe lângă masteratul didactic obligatoriu deja prin lege.
Profesorii universitari atrag atenția că masteratul didactic scurtat la doar 1 an și 1 an și jumătate de fosta ministră Ligia Deca prin propria Lege a educației nu respectă standardele Bologna. Un student care ar urma să facă masteratul de 1 an sau 1 an și jumătate prevăzut de fosta ministră „nu se poate duce la doctorat dacă va dori vreodată” și „are o problemă cu cadrul european al calificărilor, cu recunoașterea calificărilor la nivel european”, a avertizat Lucian Ciolan, prorector al Universității din București.
Reformarea pregătirii viitorilor profesori prin desființarea DPPD-urilor și înlocuirea pregătirii psihopedagogice și didactice aplicate de aceste departamente prin noile masterate didactice de 2 ani a fost introdusă în lege pentru prima dată în 2011, în Legea Miclea-Funeriu. Universitățile au respins, însă, desființarea DPPD-urilor, astfel că primele masterate au apărut abia în 2020, ca urmare a deciziei ministrului de la acea vreme, Monica Anisie. Preluarea și în Legea educației Deca-Iohannis din 2023 a obligativității ca studenții care vor să devină profesori în școli gimnaziale și licee să parcurgă masterate didactice va conduce, cel mai probabil, de la aplicare, la dispariția unora dintre masteratele de specialitate la care predau parte dintre profesorii care nu sunt din zona psihopedagogică.
Pentru a contracara dispariția unora dintre masteratele de specialitate care nu vor mai fi alese de studenți, parte dintre profesorii din universitar propun obligarea prin lege a studenților să urmeze și masterate de specialitate, nu doar didactice, pentru a deveni profesori în preuniversitar, deși în specialitate au absolvit deja studiile de licență.
Mai mulți profesori universitari au criticat dur propunerea unui masterat didactic scurtat, avertizând că aceasta riscă să diminueze pregătirea de specialitate a viitorilor profesori. Printre aceștia se numără Oana Fotache Dubălaru, decan al Facultății de Litere (UB), care a spus la TVR Info că actuala formulă „e aproape integral pedagogică, fără formare de specialitate”:
„Nu e doar o problemă de durată, e o problemă de fond. Nu e de ajuns să știi metode de predare, dacă nu știi conținuturi.”
Și Rodica Zafiu, profesoară la aceeași facultate, a propus o alternativă: 3 ani de licență, 2 ani de masterat de specialitate și 1 an de masterat didactic, o formulă care ar asigura atât competența științifică, cât și pregătirea practică. „Este ideal, chiar dacă pare neeconomic și scandalos”, a spus Zafiu.
De la Iași, profesorul Ionel-Dumitrel Ghiba, de la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”, a avertizat la rândul său că scurtarea perioadei de formare „va afecta calitatea pregătirii profesorilor și, implicit, performanțele elevilor”. Fostul ministru Daniel Funeriu, inițiatorul masteratului didactic de doi ani din Legea educației 1/2011, a declarat că actualul proiect „diminuează pregătirea de specialitate” și că Daniel David este „prizonierul unei legi care nu îi aparține”.
Într-o analiză publicată pe Edupedu.ro, jurnalista Raluca Pantazi a criticat dezbaterea privind dublul masterat, considerând-o „o propunere de un ridicol evident”, menită să mențină controlul universităților asupra formării viitorilor profesori și să aducă bani suplimentari din bugetul public.