Profesorii din România apreciază propria formare profesională, dar mulțumirea lor față de programele generale de formare este în scădere abruptă. Contactul lor cu școala, în timpul formării, a crescut, dar foarte puțini au parte de mentorat. Iar adaptarea la curriculumul bazat pe competențe este anevoioasă, deși acesta a început să fie implementat încă din 2012-2013. Toate acestea sunt motive pentru care „lipsa competențelor de bază dezvăluie probleme sistemice în calitatea predării și în implementarea curriculară”, arată cel mai nou Raport de țară privind România, publicat de Comisia Europeană în cadrul Semestrului european.
Documentul dedică un capitol întreg (Anexa 13) situației din domeniul Educație și Competențe și plasează problemele cu care se confruntă profesorii în cadrul unui context de regres sau stagnare ce afectează generalizat sistemul educațional din România. Raportul CE subliniază că, de mai mulți ani, au început să fie aplicate diverse reforme în domeniu, dar în același timp descrie un sistem care așteaptă încă să vadă rezultate în cazul acestor reforme și în care problemele structurale persistă, cu impact major asupra dezvoltării copiilor, asupra competențelor cerute de piața muncii și asupra accesului pe piața muncii, cu dezechilibre majore între rural și urban.
- Semestrul de primăvară 2026, publicat de Comisia Europeană miercuri, reprezintă o „foaie de parcurs” pentru întărirea rezilienței economice și coeziunii sociale și este însoțit de rapoarte de țară privind reformele economice și sociale din statele membre, precum și de recomandări pentru fiecare dintre acestea. El este însoțit de un Raport de țară pentru România, ce trece în revistă, între altele, și situația din educație și cercetare și arată că România se află pe ultimele locuri în UE la principalii indicatori în domeniu. Un alt document publicat ieri este cel cu Recomandări specifice formulate de Comisie pentru România, inclusiv în domeniul educației și cercetării.
Situația profesorilor este descrisă în raportul CE prin prisma formării acestora, felul cum această formare se reflectă în exercitarea profesiei, un nivel ridicat de satisfacție față de profesie și față de nivelul salarizării care este afectat de măsurile de austeritate aplicate anul trecut – după cum Edupedu.ro a semnalat miercuri.
Ce spune despre situația profesorilor raportul de țară ce însoțește Semestrul european, publicat de Comisia Europeană
Potrivit documentului, cei mai mulți absolvenți recenți de programe de formare inițială a profesorilor (83%) apreciază pozitiv propria formare. În același timp, însă, mulțumirea față de formarea pedagogică generală a scăzut considerabil: de la 87% în 2018, la doar 69%.
Astfel de contraste se fac simțite și în ceea ce privește contactul cu școala, pe parcursul formării și la începutul carierei formării: acesta a crescut de la 30,5% dintre profesori în 2018 la 66,4%, comparabil cu media UE de 66%. Dar numai un sfert (23,6%) dintre profesorii aflați la început de carieră spuneau, în 2024, că au avut parte de mentorat, ceea ce, potrivit raportului, semnalează o „implementare inegală” a măsurilor în domeniu.
- Problemele dintre ceea ce există pe hârtie și situația din teren continuă și în cazul formării continue: deși programele de formare profesională continuă sunt obligatorii, doar puțin peste jumătate dintre profesori (59,8%) consideră că recentele programe la care au luat parte au avut impact.
Situația semnalează, potrivit raportului, „dificultăți în adaptarea la mediile de predare ce avansează rapid și la implementarea curriculumului bazat pe competențe, din 2012-2013, în școala primară și gimnazială”.
În ceea ce privește curriculumul, raportul semnalează că este în curs de aplicare și cel la nivel liceal, context în care documentul afirmă că ar fi utile „integrarea competențelor de bază în toate disciplinele și prevenirea supraîncărcării curriculare”.
Același document trece în revistă o serie de reforme recente – masteratul didactic, profilul și standardele profesorilor, dar arată:
- „Totuși, deficitul de profesor persistă, în special în rural, în școlile mici și la disciplinele STEM. Acest lucru are drept cauze condițiile neatrăgătoare de muncă în rural, numărul redus de absolvenți STEM și competiția oferită de sectorul privat. În plus, puțini profesori sunt pregătiți să lucreze cu copii cu dizabilități sau cu cerințe educaționale speciale”.
Și în cadrul Capitolului dedicat Educației raportul CE semnalează impactul măsurilor de austeritate luate de guvern în școli, anul trecut, impact menționat și în partea centrală a documentului, după cum Edupedu.ro a semnalat miercuri.
Astfel, capitolul notează că profesorii raportează un nivel ridicat al satisfacției față de propria profesie (95,8%, comparativ cu o medie UE de 89,9%) și un nivel îmbunătățit al mulțumirii salariale, după creșterile salariale din 2023-2024. „Dar recentele măsuri bugetare au impact asupra condițiilor de muncă ale profesorilor, inclusiv salarii înghețate la nivelul sfârșitului de an 2024, o reducere cu 50% a plății cu ora, o creștere cu 2 ore a normei didactice și clase mai mari la toate nivelurile”.
Probleme structurale în tot sistemul de educație, semnalate în raportul de țară
Documentul pune problemele profesorilor în contextul mai larg al problemelor structurale ce afectează sistemul educațional din România, cu impact major asupra dezvoltării copiilor, societății și pieței muncii.
Potrivit documentului, „întărirea sistemului românesc de educație și competențe are nevoie de eforturi susținute pentru a întări competitivitatea pe termen lung și pentru a reduce excluziunea socială”. Ce probleme identifică raportul, pe baza indicatorilor legați de educație?
- În sistemul de îngrijire și educație timpurie, participarea este foarte scăzută și subminează dezvoltarea timpurie a copiilor. Persistă deficitul de unități și de personal, iar participarea și mai redusă persistă în comunitatea romă. Problemele afectează și participarea femeilor la piața muncii. În pofida reformelor în domeniu, susținute prin PNRR, educația timpurie rămâne limitată, mai ales în mediul rural și pentru copiii cu dizabilități.
- În cazul elevilor, nivelul scăzut al competențelor de bază în rândul acestora reprezintă o problemă ce afectează competitivitatea și dezvoltarea capitalului uman
- Contextul socio-economic al elevilor și marginalizarea ce afectează comunitatea romă reprezintă în continuare principalele cauze ale decalajelor în acumularea de competențe de bază. Diferențele existente, relevate de evaluările PISA și de alte analize OCDE și UE, „exacerbează marginalizarea și dezavantajele în învățare”. Iar România a adoptat măsuri pentru combaterea segregării școlare, dar „este implementarea efectivă rămâne esențială”.
- Persistă decalajele considerabile între urban și rural, cele mai mari diferențe de acest fel la nivel UE, în ceea ce privește acumularea competențelor de bază în rândul elevilor, chiar și în condițiile desfășurării unui proiect european de dezvoltare a serviciilor integrate în rural.
- Persistă ratele foarte ridicate în ceea ce privește părăsirea timpurie a școlii și copiii aflați în afara educației, ceea ce restricționează accesul acestora la continuarea educației și la piața muncii și menține sărăcia. Raportul trece în revistă inițiative de combatere a abandonului școlar (PNRAS), lansate sau amânate, dar notează că măsurile de reintegrare și acțiunile țintite „sunt insuficiente”. Iar „disparitățile educaționale limitează oportunitățile în carieră și alimentează sărăcia de la o generație la alta”.
- Învățământul profesional, deși are un număr mare de elevi, suferă în ceea ce privește alinierea la nevoile de pe piața muncii, ceea ce afectează competențele și competitivitatea. „Întărirea relevanței învățământului profesional pentru piața muncii și folosirea tehnologiilor digitale și AI ar îmbunătăți rezultatele de angajare mai ales pentru elevii din medii dezavantajate și ar întări incluziunea pentru elevii cu dizabilități”, afirmă raportul, care notează că un eșec în adaptarea la nevoile pieții ar duce la o scădere a inovației, productivității și competitivității.
- Persistă rata scăzută a absolvenților de studii superioare, ceea ce ridică „bariere structurale pentru dezvoltarea competențelor avansate”. Iar în pofida unor programe susținute de fonduri europene, ce merg de la atragerea tinerilor din medii defavorizate la prevenirea abandonului, întărirea învățământului dual și acordarea de burse (după tăierile de anul trecut), „există în continuare provocări, legate inclusiv de guvernanța instituțională slabă și subfinanțarea cercetării”.
- Numărul de absolvenți STEM rămâne sub nivelul cererii de pe piață, în pofida participării considerabile. Deși România se apropie de țintele UE pentru învățământul superior STEM, se mențin rate ridicate de abandon în domeniu, iar problema e înrăutățită fe faptul că până în 2035 este de așteptat ca România să cunoască una dintre cele mai mari creșteri din UE în ceea ce privește cererea de profesioniști în domenii STEM.
- Învățarea continuă în rândul adulților este la un nivel ce afectează inovația și productivitatea, în pofida unor îmbunătățiri în ultimii ani. Probleme-cheie: rata slabă de participare mai ales în rândul adulților cu studii limitate, în rândul șomerilor și al adulților din rural, respectiv oportunitățile limitate pentru angajații din sectorul privat.
- Deficitul de competențe afectează tranziția verde României și amplifică decalajul între cerere și ofertă pe piața muncii.
Iar raportul citat arată că România se confruntă cu un deficit major al competențelor digitale, ce ridică riscuri la adresa dezvoltării economice și incluziunii sociale.
Rezultatele României în domeniu: în 2025, doar 31,8% din populație avea competențe digitale de bază, față de o medie UE de 60,4%, iar în cazul copiilor de 14 ani rata celor care nu au astfel de competențe este de 74%, mult peste ținta UE de doar 15% până în 2030.
- Deși există finanțări prin PNRR, „eforturile de digitalizare ale României sunt afectate de decalaje în competențele digitale, mai ales în rândul populației rurale și vârstnice și al persoanelor cu dizabilități, existând riscul excluderii de pe piața muncii și din serviciile publice”, arată documentul.