Cornelia Popa Stavri, președintele Sindicatului Independent din Învăţământul Preuniversitar Sector 4 (afiliat la FSLI), cere să se facă o analiză a fiecărei fișe de post, pentru profesori, și să se renunțe la atribuțiile „care nu au nimic în comun cu educația”. Aceasta a oferit și câteva exemple: bursele sociale să fie eliminate din atribuția diriginților, introducerea formării profesionale continue în timpul de lucru de 8 ore, olimpiadele școlare să se realizeze tot în cele 8 ore pe zi. Vezi mai jos, în articol, declarațiile complete ale liderului de sindicat.
- Declarațiile au fost făcute marți, 14 octombrie, la prezentarea Raportului privind starea Învățământului din Municipiul București pe anul 2024-2025.
„Cerem o analiză detaliată a fiecărei fișe de post și renunțarea la atribuții care nu au nimic în comun cu educația, cum ar fi, de exemplu, eliminarea burselor sociale din atribuția diriginților și a secretariatelor unităților de învățământ, introducerea formării profesionale continue în timpul de lucru, în cele 8 ore pe zi, recunoașterea activităților extrașcolare (proiecte, excursii școlare, vizite la muzee, etc.) tot în cele 8 ore de muncă pe zi, participarea la ședințele cu părinții, consultații cu părinții, munca în echipe multidisciplinare pentru elevii cu cerințe educaționale speciale, completarea modulului SIIIR cu date despre segregare pe cele cinci criterii, conform metodologiei de combatere a segregării școlare, de către fiecare cadru didactic din care îndeplinește și funcția de diriginte, dar tot în cele 8 ore pe zi. Este foarte simplu ceea ce cerem și logic. Cerem echilibru între viața profesională și cea personală.”, a spus Cornelia Popa Stavri.
Președintele Sindicatului Independent din Învăţământul Preuniversitar Sector 4 a mai cerut ca olimpiadele școlare să aibă loc tot în cele 8 ore pe zi:
Cerem ca olimpiadele școlare să se realizeze tot în cele 8 ore pe zi, astfel încât să ne putem mândri cu aceste rezultate în cele 8 ore pe zi, așa cum este în întreaga lume, pentru că, dacă ne comparăm la norma didactică de 18 ore și privim în exterior, vedem, în cele 20 ore pe care le afișează Uniunea Europeană, dacă nu cumva intră și astfel de activități. Acestea sunt, de fapt, activitățile din norma raportată la nivel internațional. Îmi pare rău că nu este domnul ministru aici.”
Informații de context
Sorin Ion, secretar de stat în Ministerul Educației și Cercetării, a declarat că „suntem perfect conștienți ca una dintre măsurile care afectează cel mai mult activitatea dumneavoastră este norma didactică”. Acesta a afirmat că „e o decizie luată. Anul acesta o ducem așa”. Secretarul de stat a precizat că această măsură trebuie să fie „temporară și pe cât posibil limitată la acest an”.
La începutul lunii septembrie, ministrul Educației și Cercetării le-a transmis profesorilor că majorarea cu 2 ore pe săptămână a normei didactice din România (de la 18 la 20 ore de predare pe săptămână) nu înseamnă mărirea numărului de ore de lucru stabilite legal prin Codul Muncii. „Salariul pe care îl primește un cadru didactic acoperă 8 ore pe zi”, a amintit Daniel David la Digi 24.
Pe 11 septembrie, Daniel David a afirmat că salariul profesorilor nu a scăzut, în contextul creșterii normei didactice de predare. „Atenție, salariul nu a scăzut. Tu ești plătit pentru 40 de ore pe săptămână”, a spus ministrul joi dimineață, 11 septembrie, la Radio Guerrilla.
„Atenție, salariul nu a scăzut, tu ești plătit pentru 40 de ore pe săptămână. Ca să simplific lucrurile, din cele 40 de ore pe săptămână, până acum 18 erau ore de predare. Acum ești plătit tot pentru 40 de ore, dar nu predai 18, ci predai 20. Rămân 20 pentru pregătire și activități birocratic-administrative. (…)
Președintele sindicatului SIPA Muntenia, Adrian Voica, a explicat ce înseamnă, de fapt, creșterea normei didactice de predare. „Colegii cu peste 25 de ani vechime și gradul didactic I au 4 ore în plus pe săptămână. Într-o lună sunt 16 ore efectuate fără a fi plătiți, ceea ce înseamnă o reducere mascată a salariului cu 25%”, a precizat acesta. Declarațiile au fost făcute pentru TVR Craiova.
Edupedu.ro a scris că profesorii cu peste 25 de ani vechime și grad didactic I vor avea 4 ore în plus de predare în anul școlar 2025-2026. Norma didactică de predare-învățare-evaluare pentru profesorii de gimnaziu și liceu este acum de 20 de ore, în loc de 18, iar reducerea normei didactice cu 2 ore pentru profesorii cu vechime în învățământ de peste 25 de ani de activitate și gradul didactic I nu se va mai face din norma didactică de predare, ca până acum, ci din celelalte activități, conform Legii nr. 141/2025.
Despre reducerea mascată a salariului a vorbit și George Purcaru, vicepreședintele Federației Sindicatelor Libere din Învățământ, la Prima TV, în emisiunea Viitor pentru România cu Nicoleta Călugăreanu:
„Această reformă de austeritate, dacă vreți, a fost construită pe o minciună, minciuna fiind aceea că suntem sub norma europeană, în ceea ce privește norma didactică. N-am fost niciodată (sub media europeană – n.red). Asta nu înseamnă altceva decât o scădere mascată a salariilor, prin mărirea normei didactice. Aș vrea să fie un pic explicit pentru opinia publică, pentru că noi, cei din educație, înțelegem foarte bine. Noi nu muncim 18-20 de ore, într-o săptămână, la școală, ci acelea sunt ore de predare, dar în spatele acestor ore de predare stau foarte multe alte activități”, a precizat George Purcaru.
- Nemulțumirile din educație au escaladat odată cu intrarea în vigoare a Legii 141/2025, care aduce modificări majore în organizarea școlilor. Măsurile prevăzute – printre care creșterea normei didactice cu 2-4 ore, comasarea a sute de unități de învățământ, majorarea numărului de elevi la clasă și reducerea plății cu ora – au fost criticate de sindicate, care le consideră abuzive și dăunătoare calității educației.
- Protestele profesorilor au culminat chiar în prima zi de școală, luni, 8 septembrie, când aproximativ 20.000 de cadre didactice au protestat la București, cerând demisia ministrului Educației și abrogarea noilor măsuri. Sindicaliștii au avertizat că protestele vor continua și că „greva generală nu este exclusă”. În replică, Daniel David a spus că solicitarea de demisie i se pare „puțin neinspirată” și că școala „se desfășoară normal” începând cu 9 septembrie
Despre norma didactică de predare
Din această toamna, norma didactică de predare crește, în medie, cu 2 ore. Este vorba despre Legea nr. 141/2025, cunoscută drept „Legea Bolojan”, care modifică și completează Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023. Legea 141/2025 privind unele măsuri fiscal-bugetare a intrat în vigoare, după publicarea în Monitorul Oficial vineri noaptea, pe 25 iulie 2025.
Ministerul Educației și Cercetării nu a prezentat nicio analiză a fundamentării măsurilor din legea 141/2025, în afara declarațiilor făcute de ministrul Daniel David în ieșirile sale publice. În schimb, analiza solicitată Institutului de Științe ale Educației de Edupedu.ro a fost cenzurată de ministrul David sub pretextul unui peer review pentru că îi contrazicea cu date și studii argumentele folosite.
Sindicatele din preuniversitar au anunțat noi acțiuni de protest, după boicotarea primei zile de școală. „Este clar ca daca nu se va întâmpla nimic dupa acțiunile de pe 8 septembrie, va fi o noua consultare în randul colegilor noștri pentru noi acțiuni de protest care să înceapă din 9 septembrie. Nu ne oprim aici atâta vreme cât avem acest ministru. Dacă nu va fi demis, dacă măsurile de austeritate nu vor fi anulate, vom protesta”, a declarat Marius Nistor, liderul Federației Sindicatelor din Educație „Spiru Haret”, la Antena 3.
Peste 300 de profesori, scriitori, regizori, actori, artiști care cer Guvernului Bolojan să retragă pachetul de austeritate ce vizează Educația, documentului trimis de semnatari către Edupedu.ro. „Măsurile recente – creșterea numărului de elevi în clase, comasarea școlilor, reducerea de personal, mărirea normei didactice a profesorilor – sunt prezentate ca soluții pentru buget, dar impactul lor fiscal este unul nesemnificativ”, se arată în document.
Declarațiile complete ale Corneliei Popa Stavri
„Trăim în aceste zile de început de an școlar, poate, cea mai grea perioadă din ultimii 35 de ani, pentru că această lege 141 a adus un val de măsuri de austeritate. Nu vreau să le mai enumăr, pentru că le știți foarte bine fiecare. Dar acest val de măsuri a pus o presiune uriașă nu pe cifre, ci pe oameni. Mă uit la dumneavoastră în sală și vă văd obosiți. Este evident, pentru că mulți dintre noi nu am avut concediu în această vară sau am beneficiat de 2-3 zile de concediu, pentru că am participat la preîncadrări, încadrări, mișcare de personal, goană după completarea normei didactice, preluarea unităților de învățământ care, în unele locuri, nu s-a finalizat nici până acum, cadrele didactice, stresate de toate incertitudinile acestei veri a schimbării făcute toate pe repede înainte, nu mai au nici resurse și nici energie pentru ceea ce contează cu adevărat: relația cu elevul.
Directorii sunt prinși, ca să zic așa, între exigențele impuse de obligația de catedră: 10 ore obligația de catedră sau 12 ore, sau 14 ore obligația de catedră pentru directorii cluburilor sportive școlare. Deci, sunt prinși între aceste obligații de catedră și exigențele administrative: lipsa resurselor, obligația de a acoperi clasele cu cadre didactice. V-am întâlni pe foarte mulți dintre dumneavoastră și m-ați rugat să găsim oameni, ca să acoperim clasele. Parcă niciodată n-a fost așa.
Inspectorii – împărțiți între obligația de catedră de 10 ore, pe lângă responsabilitățile funcției. Personalul administrativ, atât cât a mai rămas el în urma aplicării măsurilor fiscal-bugetare din decembrie 2024, care face eforturi supraomenești pentru a menține școlile curate, funcționale. De cele mai multe ori, o îngrijitoare acoperă responsabilitățile a două posturi, pentru un salariu cu care nu mai reușește să acopere un trai modest.
Într-un astfel de context, riscul cel mai mare este demotivarea colectivă, acel sentiment că munca noastră nu mai este apreciată, nu mai este recunoscută. Cred că acum este momentul potrivit să ne reamintim că Educația nu se poate conduce prin cifre, prin rapoarte, ci prin încredere, respect reciproc și, mai ales, parteneriat. Sindicatele cer astăzi echitate. Și mă bucur că sunt colegii de la departamentul echitate din Ministerul Educației. Dacă sistemul cere mai mult, să ofere și el mai mult: fie că vorbim de recunoaștere, fie că vorbim de resurse sau de respectul datorat fiecărui om din școală.
Cerem o analiză detaliată a fiecărei fișe de post și renunțarea la atribuții care nu au nimic în comun cu educația, cum ar fi, de exemplu, eliminarea burselor sociale din atribuția diriginților și a secretariatelor unităților de învățământ, introducerea formării profesionale continue în timpul de lucru, în cele 8 ore pe zi, recunoașterea activităților extrașcolare (proiecte, excursii școlare, vizite la muzee, etc.) tot în cele 8 ore de muncă pe zi, participarea la ședințele cu părinții, consultații cu părinții, munca în echipe multidisciplinare pentru elevii cu cerințe educaționale speciale, completarea modulului SIIIR cu date despre segregare pe cele cinci criterii, conform metodologiei de combatere a segregării școlare, de către fiecare cadru didactic din care îndeplinește și funcția de diriginte, dar tot în cele 8 ore pe zi. Este foarte simplu ceea ce cerem și logic. Cerem echilibru între viața profesională și cea personală.
Cerem ca olimpiadele școlare să se realizeze tot în cele 8 ore pe zi, astfel încât să ne putem mândri cu aceste rezultate în cele 8 ore pe zi, așa cum este în întreaga lume, pentru că, dacă ne comparăm la norma didactică de 18 ore și privim în exterior, vedem, în cele 20 ore pe care le afișează Uniunea Europeană, dacă nu cumva intră și astfel de activități. Acestea sunt, de fapt, activitățile din norma raportată la nivel internațional. Îmi pare rău că nu este domnul ministru aici.
Dragii mei, astăzi, vă invit să fim parteneri în construirea mesajului nostru comun către decidenți. Și iarăși mă bucur din suflet că sunteți aici, și anume că educația nu poate fi redusă la economii bugetare, pentru că, atunci când profesorul este epuizat, pierde elevul, când directorul este copleșit de responsabilități, școala stagnează, când personalul didactic auxiliar și personalul administrativ nu mai pot face față, mediul de învățare se degradează. Cam aceasta este realitatea. Trebuie să ne adunăm la masa dialogului și să discutăm cinstit, privindu-ne ochi în ochi care este, de fapt, realitatea cruntă.
În încheiere, aș dori să apreciez efortul inspectoratul școlar. Vă mulțumesc foarte mult, domnule inspector școlar general, pentru invitație, și să sperăm că vom ajunge să mai trăim și vremuri mai bune și că Educația poate fi finanțată raportat la ceea ce înseamnă educația și importanța educației în contextul dezvoltării unei națiuni europene, așa cum ne-o dorim. Vă mulțumesc!”