Profesorul Cătălin Gherghe, despre Evaluarea Națională și BAC: Din păcate, pot să spun că nu întotdeauna testează ceea ce ne-am dori. Matematica nu e neapărat despre cifre. Cifrele sunt, dacă vreți, în altă parte, la contabilitate

Foto: Cătălin Gherghe - captură TVR+

Cătălin Gherghe, decan al Facultății de Matematică și Informatică din cadrul Universității din București (FMI-UB) și coordonator al lotului național de matematică, a declarat că examenele naționale ”din păcate, pot să spun că nu întotdeauna testează ceea ce ne-am dori”. „Matematica nu e neapărat despre cifre. Cifrele, în fine, sunt poate, dacă vreți, în altă parte, la contabilitate sau în altă parte”, a precizat acesta. Declarațiile au fost făcute în emisiunea Educația la putere de la TVR 2.

Monica Ghiurco, moderatoare: Aș vrea să vorbim despre, iată, relevanța matematicii, astăzi, în societatea românească și, implicit, în școala românească, pornind de la ce cuantificăm an de an prin rezultatele obținute de elevi la marile examene la nivel național: Evaluarea Națională, respectiv Bacalaureatul. Ce concluzii putem trage, domnule profesor, privind așa performanța la matematică din ultimii ani?

Cătălin Gherghe: Putem să ne referim la performanță. Dumneavoastră vreți să ne referim la partea, să zicem, de masă.

Monica Ghiurco, moderatoare: Performanța școlii de masă, să spunem.

Cătălin Gherghe: Dacă e să mă refer strict la aceste examene, Bacalaureat sau Evaluarea Națională, din păcate, pot să spun că nu întotdeauna testează ceea ce ne-am dori. Din păcate, aceste examene, în ultimul timp, au devenit un pic șabloane și își pierd, să zicem, din din ceea ce ne doream noi să fie. În legătură cu ce ar trebui să însemne matematica: matematica, în școală, ne învață să gândim. Matematica nu e neapărat despre cifre. Cifrele, în fine, sunt poate, dacă vreți, în altă parte, la contabilitate sau în altă parte. Matematica ne învață, în principal, să gândim. E adevărat că unii copii învață matematică, pentru că o vor folosi, vor merge la facultăți unde le trebuie matematica. Dar marea majoritate – și aici trebuie să ne gândim cel mai tare – nu va folosi, dacă ne gândim la rezultatele matematice în sensul rezultatului unui exercițiu. Matematica formează gândirea și, de multe ori, s-a spus: oare de ce trebuie să-l obosim pe copil?

Monica Ghiurco, moderatoare: Că poate nu-i place matematica.

Cătălin Gherghe: Așa este.

Monica Ghiurco, moderatoare: Trebuie să ne placă din primele ore de matematică?

Cătălin Gherghe: Aici aici este problema profesorului, pentru că el ar trebui să te facă (să-ți placă matematica – n.red). Profesorul, până la urmă, este un actor. De aceea este și o meserie foarte grea, dacă vrei să o faci cum trebuie. Când intri în clasă, trebuie să fii puțin actor. Trebuie să încerci să-l păcălești pe copil, să-l faci să-i placă matematica.

Luna trecută, Maria Manea, fost secretar de stat în Ministerul Educației și profesoară de Limba și literatura română la Colegiul Național „Mihai Viteazul” din București, a vorbit despre experiența cu elevii de clasa a IX-a. Aceasta a povestit că a fost întrebată des de elevi «care este limita de rânduri pe care o avem pentru acest text? Sau ne puteți da un model, un șablon?».

Informații de context

Dorica Boltașu, profesoară de Limba și literatura română la Colegiul Național „Iulia Hasdeu” din Capitală, a declarat, la emisiunea InfoEdu de la TVR Info, că este pentru schimbarea Evaluării Naționale de la finalul clasei a VIII-a. „Deja s-a întins coarda asta a șablonizării și a luptei la miime, la sutime. Se încearcă, după aceea, venirea pe ușa din dos în colegiile naționale cu tot felul de transferuri: că e rom, că e CES”, a spus aceasta.

Carmen Călugăru, profesoară de Limba română la Școala Gimnazială „Ion Simionescu” din Iași, a declarat, pentru Ziarul de Iași, referitor la rezultatele de la simularea Evaluării Naționale 2025, că elevii au „tendința de a realiza o lectură superficială a subiectelor de examen”. Conform profesoarei, uneori, acest lucru este și „o consecință a modului șablonizat de concepere a itemilor”.

Adrian Magdaș, profesor de matematică și director la Colegiul Național „Emil Racoviță” din Cluj-Napoca, a spus că trebuie regândite Evaluarea Națională și Bacalaureatul, pentru că subiectele sunt șablonizate: „Reforma la liceu trebuie completată prin regândirea examenelor de Evaluare Națională și Bacalaureat, deoarece în prezent subiectele de examen sunt extrem de șablonizate.”

În februarie, Bogdan Cristescu, secretar de stat în Ministerul Educației la vremea respectivă, a declarat că învățarea la disciplinele de la Evaluarea Națională, Română și Matematică, nu este o învățare de profunzime, ci „se duce foarte mult pe tipologia de examen”.

„Ați spus un lucru foarte important. Din păcate, copiii noștri învață pentru examen. Ne trezim că în gimnaziu, mai ales în ultimii 2 ani, învață numai la matematică și la română. Și nici acolo învățarea lor nu este o învățare în profunzime, ceea ce numim deep learning, ci se duce foarte mult pe tipologia de examen. Uitați-vă câtă cerere este pentru teste de antrenament și pentru modele. Din acest motiv, tocmai pentru că avem ocazia să discutăm, Ministerul are această abordare prin care dezvoltă standardele de evaluare și platforma națională de evaluare (…)”, a menționat secretarul de stat.

Președintele Asociației Naționale a Colegiilor și Liceelor Pedagogice din România, Mircea Bertea, a declarat, la emisiunea InfoEdu de la TVR Info, că „din păcate, în România, școala nu te pregătește pentru viață”. Acesta a spus că „școala te pregătește să ai succes la examenul de la școală.”

„Oricât m-aș da peste cap și oricâte mijloace digitale aș folosi și oricât m-aș coborî la nivelul lor, totuși, ei se canalizează în clasele a VIII-a strict pe română și matematică și atunci celelalte discipline suferă puțin”, a declarat Claudia Puzdrea, profesoară de chimie la o școală gimnazială din București, în emisiunea Educație la putere din 6 mai.

Amintim că Mihaela Curcan, profesoară de geografie la Colegiul Național „Frații Buzești” din Craiova, a adus în atenție, la TVR Craiova, că elevii de clasa a VIII-a se axează doar pe disciplinele de la Evaluarea Națională, adică Română și Matematică. „Celelalte discipline sunt lăsate pur și simplu de izbeliște”, a adăugat cadrul didactic.

Profesorul Radu Gologan este de părere că „principala problemă cu Matematica în clasele mai mari provine din felul în care sunt organizate examenele”. Acesta a declarat pentru TVR Info că subiectele de la Evaluarea Națională și de la examenul național de Bacalaureat „verifică nişte reţete”.

În decembrie 2024, profesorul de matematică Flavian Georgescu a declarat, la emisiunea InfoEdu de la TVR Info, că „orele trebuie să fie mult mai practice”. „Evident, copiii au nevoie să înțeleagă practic cum stau lucrurile și la ce le folosesc. Noi nu mai putem veni să fim niște mașini de scris în fața lor”, a precizat acesta.

Citește și:
Evaluarea Națională de la finalul clasei a VIII-a a devenit un șablon, spune directoarea Violeta Estrella Bontilă: Nu te încurajează să știi neapărat foarte multe, ci să știi cum să aplici un șablon. La bacalaureat, mai ales la Limba și literatura română, sunt foarte multe aspecte care ar putea fi schimbate
Cătălin Gherghe, decan al Facultății de Matematică din București: Niciodată să nu-l criticați pe un elev dacă greșește, dimpotrivă, să-i spuneți că din greșeală se poate învăța
Cătălin Gherghe, decan al Facultății de Matematică din București: Matematica este cel mai simplu obiect, doar că e suficient să lipsești 2-3 săptămâni și devine cel mai greu. Trebuie tot timpul să muncești, n-ai cum să păcălești, n-ai cum să sari
Exit mobile version