Scriitorul și profesorul universitar Radu Vancu a anunțat, într-un mesaj publicat pe Facebook, că a acceptat nominalizarea pentru Consiliul de Conducere al Institutului Cultural Român pentru a contribui la „salvarea oricărei fărâme de cultură democratică”, în timp ce Roxana Dumitrache, propusă pentru funcția de președinte al instituției, afirmă că ICR are „un spațiu uriaș de creștere instituțională”.
„Am acceptat propunerea USR să fac parte din consiliul de conducere al Institutului Cultural Român. Le mulțumesc pentru încredere – și mă bucur enorm că propunerea USR pentru președinția ICR e Roxana Dumitrache”, a scris Vancu pe Facebook.
El explică faptul că a acceptat nominalizarea într-un context pe care îl consideră dificil pentru valorile democratice și pentru cultura română.
„În vremurile complicate care vin, cred că e nevoie să punem osul în încercarea de a salva orice fărâmă de cultură democratică. E motivul principal pentru care am acceptat această nominalizare”, afirmă scriitorul.
Mesajul său se încheie cu o pledoarie pentru menținerea orientării europene a României inclusiv prin cultură: „România trebuie să rămână, și sub raport cultural, o democrație europeană”.
La rândul său, Roxana Dumitrache a anunțat că a fost propusă pentru funcția de președintă a ICR și a descris nominalizarea drept una cu o puternică încărcătură personală și profesională.
„Am fost propusă pentru funcția de președintă a ICR, instituția de care mi-am legat destinul profesional în ultimii 10 ani. Mulțumesc USR pentru încredere”, a scris aceasta.
Dumitrache a salutat și nominalizarea lui Radu Vancu în Consiliul de Conducere al instituției, pe care îl descrie drept „un scriitor și un intelectual public” alături de care a colaborat în numeroase proiecte culturale și civice.
În mesajul său, ea vorbește despre nevoia unei reconstrucții instituționale bazate pe valori și invocă drept reper mandatul echipei conduse de fostul președinte al ICR, Horia-Roman Patapievici.
„Aleg să nu intru în retorica deconstrucției, reflex pe care l-au avut mulți din cei care și-au dorit sau au ajuns să conducă ICR. Dimpotrivă, cred că puterea de construcție instituțională a echipei lui Horia-Roman Patapievici reprezintă un reper fără echivoc”, afirmă aceasta.
Potrivit Roxanei Dumitrache, Institutul Cultural Român trebuie să își recapete rolul de actor relevant în diplomația culturală a României.
„Există un spațiu uriaș de creștere instituțională pe care îl datorăm culturii și creatorilor de cultură. Ne datorăm nouă, ca țară, un instrument strategic de diplomație culturală, așa cum poate redeveni ICR”, susține ea.
Cine este Roxana Dumitrache
Roxana Dumitrache este specialistă în diplomație culturală și management cultural, activând în cadrul Institutului Cultural Român în ultimii zece ani. Ea a coordonat activitatea ICR Londra și este absolventă a unui program de master la London School of Economics and Political Science (LSE). Deține un doctorat în Științe Politice la SNSPA.
În mesajul prin care și-a anunțat candidatura, Dumitrache afirmă că rămâne în instituție deoarece crede „integral în ICR, în misiunea acestei instituții” și în profesioniștii care o susțin „cu discreție, tact, talent managerial și competență”.
Cine este Radu Vancu
Radu Vancu este poet, prozator, eseist și traducător, profesor la Facultatea de Litere și Arte a Universității „Lucian Blaga” din Sibiu. A fost președinte al PEN România în perioada 2019–2023 și este redactor-șef al revistei culturale Transilvania.
A publicat volume de poezie, proză și eseu și este una dintre cele mai vizibile voci ale mediului cultural și intelectual românesc din ultimii ani.
Ce este Institutul Cultural Român
Institutul Cultural Român este instituția publică responsabilă cu promovarea culturii române în străinătate și cu susținerea proiectelor de diplomație culturală. Instituția funcționează sub control parlamentar și are o rețea de reprezentanțe externe în mai multe capitale europene și mondiale.
Conducerea ICR este asigurată de un președinte și de organisme de conducere validate de Senatul României. În ultimii ani, institutul a fost frecvent în centrul dezbaterilor privind rolul culturii în politica externă și modul în care România își promovează creatorii și patrimoniul cultural peste hotare.