Jocuri de tip „escape room”, realizarea de articole de presă, expoziții virtuale sau fizice, apelul la inteligența artificială – toate sunt instrumente care ar urma să fie integrate în predarea Religiei la nivel de liceu, conform proiectului de programă pentru această disciplină – Cultul Ortodox – clasele a IX-a – a XII-a, pus în consultare de Ministerul Educației. Proiectul își propune să pună accentul pe „dezvoltarea competențelor de reflecție critică, discernământ moral și responsabilitate socială” în cadrul acestei discipline care va putea fi aleasă ca probă la Bacalaureat.
Dar documentul – care, pe de o parte, susține prin mai multe conținuturi dialogul interreligios – evită în cea mai mare parte abordările critice ale doctrinei, valorilor, reperelor și practicilor religiei creștin-ortodoxe în sine. Programa încurajează analize și judecăți care se bazează pe aceste elemente, dar fără a le lua, de obicei, în discuție, cu puține excepții.
- Ministrul Educației, Daniel David, arăta în urmă cu 3 luni că pentru fiecare disciplină comisia responsabilă cu elaborarea programei „a primit două-trei modele de programe – nordic, anglosaxon – tocmai pentru a se vedea că uneori se poate și mai puțin [conținut]”. În ceea ce privește Religia și felul cum e tratată ea în școlile din Europa, Edupedu.ro a scris pe larg, prin prisma faptului că urmează să devină materie la alegere pentru Bacalaureat, arătând că în alte țări ea este abordată preponderent prin teme de dezbatere critică, inclusiv prin cele referitoare la relevanța teologiei creației pentru societate, filosofia religiei, teorii etice comparate cu cele religioase, religie-laicizare, religie-gen-sexualitate, impactul religiei asupra istoriei – Citește pe larg: În unele țări UE Religia ca materie de Bac nu există deloc, în altele apare ca opțional, atât ca studiu al diverselor doctrine, cât și prin abordări de filosofie și istorie a religiei, religie și sexualitate, religie și știință, pluralism religios.
Competențele generale urmărite de noua programă de Religie – Cultul Ortodox au o formulare diferită față de cele avute în vedere în ultimii 17 ani, de când e în vigoare actuala programă de liceu. Iar la nivel de conținuturi sunt incluse diverse activități ce apelează la resurse digitale, dar și la jocuri și activități care erau menționate doar în trecere sau nu erau prezente deloc în vechea programă – detalii mai jos.
În elaborarea acestei programe, este de notat numărul mare de persoane implicate: 35 în total, din care 16 în grupul de lucru (profesori din preuniversitar, inspectori), 9 responsabili/coordonatori științifici (profesori din mediul universitar, reprezentanți MEC) și nu mai puțin de 10 membri, adică mai bine de un sfert din total, în „Comisia Patriarhie”, formată preponderent din preoți. Lista completă a membrilor este inclusă în documentul atașat la finalul articolului.
Felul cum este abordată disciplina în noua programă reiese din ceea ce învață elevii la finalul școlii. Astfel, la clasa a XII-a, adică în ultimul an petrecut de ei în sistemul preuniversitar, religia este prezentată ca „formă de cunoaștere” complementară cu știința. Iar elevii trebuie să „argumenteze relația dintre știință și religie ca forme complementare de cunoaștere a lumii, pe baza unor exemple din fizică, biologie și astronomie, corelate cu învățăturile creștine despre creație, echilibru și raționalitatea universului”. Iar această argumentare trebuie să rezulte într-o prezentare digitală intitulată „Două perspective, un singur adevăr”.
- La clasa a XII-a, în cadrul temei majore de studiu „Creștinismul și provocările lumii contemporane”, unul dintre conținuturi este „Omul – ființa care crede și cercetează (complementaritate între știință și religie, ipostaze pseudo-religioase și false ale manifestării credinței, formalismul, fanatismul și sincretismul religios)”.
Elemente de abordare critică a religiei
În proiectul de programă pentru cei 4 ani de liceu, Edupedu.ro a identificat puține elemente clare de analiză critică și comparativă a valorilor creștin-ortodoxe, toate în relație cu valorile altor religii și cu dialogul interreligios (temă abordată, de altfel, și în programele folosite în alte țări europene):
- La clasa a XI-a, elevii trebuie să facă o comparație a învățăturii de credință creștine (de exemplu, conceptul de iertare și dragoste față de vrăjmași) cu învățătura de credință a celorlalte religii monoteiste, din perspectiva relațiilor și valorilor morale (familie, pace, dreptate)
- La clasa a XII-a, în cadrul conținuturilor referitoare la respect și cooperare între diversele comunități religioase, e prevăzută „compararea elementelor de credință, ritualurilor și valorilor fundamentale specifice principalelor confesiuni din România, în cadrul unui dialog structurat între echipe (…)”
- Tot la clasa a XII-a, e menționată „compararea valorilor, practicilor și simbolurilor specifice principalelor confesiuni creștine din România, în cadrul unui dialog ghidat (…)”
- Și tot la clasa a XII-a, se menționează „identificarea cauzelor și efectelor comunicării deficitare între comunitățile interconfesionale și interetnice”, ca activitate pentru a vedea felul cum se manifestă respectul între comunitățile religioase
Altfel, Edupedu.ro a identificat abordări critice ale dogmelor, valorilor și practicilor religioase în activități și teme ce se referă la religiile din antichitate (clasa a IX-a) sau pentru cele orientale (clasa a X-a).
Ce urmărește programa de liceu pentru Religie – Cult Ortodox
Potrivit notei de prezentare, la Religie e urmărită dezvoltarea competențelor de reflecție critică și asumarea unei „identități personale” (în programa de până acum, era mai pronunțat accentul pe „identitate religioasă”). Dar aceeași notă precizează că se urmărește să fie formate valori și competențe bazate pe valorile creștine, care, potrivit documentului stau la baza identității personale:
- „Prin studierea Religiei, absolventul de liceu își dezvoltă identitatea personală și conștiința de sine, fundamentate pe valori creștine și morale; demonstrează comportamente etice și responsabile, aplicabile în viața personală, socială și profesională; manifestă respect și disponibilitate pentru dialog constructiv; își consolidează cultura generală prin înțelegerea impactului religiei asupra civilizației și culturii universale; exersează capacitatea de reflecție critică și discernământ moral, esențiale pentru luarea deciziilor; se implică activ în comunitate, asumând valori de solidaritate, cooperare și responsabilitate civică.
- Disciplina Religie valorifică achizițiile formate în ciclurile primar și gimnazial, unde elevii au dobândit noțiuni de cultură religioasă, de morală și de raportare la valorile comunității. La liceu, accentul se mută de la acumularea de cunoștințe de bază la dezvoltarea competențelor de reflecție critică, discernământ moral și responsabilitate socială. Progresul vizează consolidarea unei identități personale asumate, pregătirea pentru viața adultă și integrarea valorilor spirituale în contexte sociale, culturale și profesionale mai complexe”.
Competențele generale urmărite la disciplina Religie – clasele IX-XII
Potrivit proiectului noii programe, aceste competențe generale sunt:
- Exprimarea identității religioase, la nivel individual și al comunității, în diferite contexte de viață
- Analizarea formelor de exprimare religioasă și a modurilor de viață în religiile lumii
- Adoptarea unor decizii responsabile privind viața personală și comunitară, în concordanță cu valorile religios-morale
- Colaborarea cu ceilalți pentru promovarea comuniunii în societate, prin respectarea valorilor religioase ale fiecărei persoane
Ele diferă în formulare de cele valabile până acum:
- Definirea specificului propriei credinţe, în raport cu alte credinţe şi convingeri
- Utilizarea adecvată a conceptelor specifice religiei, în diferite contexte de comunicare
- Integrarea valorilor şi a cunoştinţelor religioase în structura propriilor atitudini şi comportamente
- Aplicarea învăţăturii de credinţă în viaţa personală şi a comunităţii
- Corelarea cunoştinţelor religioase cu cele dobândite la alte discipline de învăţământ
Conținuturi ale învățării
În toți anii, accentul conținuturilor învățării este pus pe elemente religioase – iar aproape toate elementele de noutate, de la folosirea AI la tehnici de susținere a competențelor specifice precum jocurile, aplicațiile digitale, proiecte media și expoziții – folosesc la consolidarea cunoștințelor și asumării acestor elemente religioase.
Printre conținuturile menționate la clasa a IX-a:
- Sfânta Scriptură (ca izvor al Revelației și element de cultură universală)
- Creația
- Chip/asemănarea cu Dumnezeu
- Iisus Hristos
- Decalogul ca „temei al normativității personale și comunitare”, Evanghelia ca „izvor de pace, reconciliere și conviețuire”
- Responsabilitățile, valorile creștine, rolul duhovnicului pentru adolescent
- Religiile din antichitate
Printre conținuturile învățării menționate la clasa a X-a:
- Evenimente din viața lui Iisus Hristos
- Hristos ca „învățător desăvârșit”
- Rolul Maicii Domnului și modalități de preacinstire a ei
- Sfinții
- Lucrarea Duhului Sfânt
- Întemeierea Bisericii și rolul ei pentru creștini
- „Tinerii – promotori ai valorilor creștine urmând exemplul sfinților”
- „Iubirea ca esență a vieții creștine”
- Pacea sufletească
- Religiile orientale – repere, origini, izvoare, expresii cultural-identitare
- Dialogul interreligios și conviețuirea pașnică
Printre conținuturile învățării menționate la clasa a XI-a:
- Darul vieții
- Veșnicia în lumina credinței (mântuire, viață veșnică)
- Sfânta Liturghie
- Comuniunea în Hristos
- Tinerii și valorile familiei
- Sacralitatea vieții
- Rugăciunea ca „izvor de pace, bucurie și comuniune”
- „Descoperirea sinelui în lumina credinței”
- Religiile monoteiste (istorie, învățături, sărbători, relații și valori morale)
- Scrieri sacre
Printre conținuturile învățării menționate la clasa a XII-a:
- Sfânta Treime
- Pătimirile și Învierea lui Iisus Hristos
- Împlinirea în viața creștină
- Timpul liturghic
- „Personalități mărturisitoare ale culturii și spiritualității românești”
- Elemente spirituale/estetice ale artei sacre
- Omul – ființa care crede și cercetează (complementaritate știință-religie)
- „Discernământ și responsabilitate creștină în era digitală (literația media – provocări educative, morale și spirituale”
- Comunitățile religioase din România – diversitate religioasă, armonie interculturală și interetnică
- Patrimoniu cultural-religios al României
Rol puternic pentru noi tehnologii și elemente interactive
Pentru susținerea acestor conținuturi, programa propune numeroase activități bazate pe tehnologii digitale, dar și pe elemente de joc sau alte activități interactive. Acestea apar ca parte a efortului declarat de a forma competențe transversale. De obicei, ele susțin activități ce întăresc aderența elevului la valorile și practicile religioase.
Printre activitățile școlare propuse ca elemente de noutate față de actuala programă:
- În clasa a XI-a, pentru competența de „aplicare a învățăturilor” din scrierile sacre în contexte de viață, se propune jocul de tip „escape room”: „utilizarea principiilor morale desprinse din textele sacre pentru identificarea mesajelor culturale universale, în cadrul unui joc de tip „escape room” bazat pe ghicitori și simboluri religioase, concretizată printr-un mini-proiect interactiv intitulat „Descoperă sensul din cuvântul sfânt”
- În clasa a X-a, în prezentarea valorilor religiilor orientale, e propus un articol de presă pentru pace între oameni: „exprimarea prin cuvinte proprii a temei dialogului interreligios despre conviețuirea pașnică dintre religii, având în vedere promovarea păcii între oameni, pentru a realiza un articol de presă”
- În clasa a XI-a, la aplicarea reperelor morale pentru relații de prietenie „ca model al comuniunii creștine”, se propune: „aplicarea reperelor morale creștine care susțin relațiile de prietenie (adevăr, respect, iertare, fidelitate), pe baza analizării unor texte biblice (David și Ionatan, Hristos și ucenicii) și a exemplelor contemporane din viața tinerilor, concretizată într-o scenetă sau un film de scurt metraj, intitulat ‘Prietenia care unește’”
- Tot în clasa a XI-a, pentru competența de evaluare a atitudinilor creștine în viața personală / familială, se propune un proiect în care elevul să-și prezinte relațiile prin prisma creștină: „evaluarea comportamentelor și atitudinilor întâlnite în familie, școală sau grupul de prieteni, pornind de la situații reale, prin realizarea unui portofoliu individual intitulat ‘Chipul creștin al relațiilor mele’”
- Și tot la clasa a XI-a e propusă o expoziție despre rugăciune, în cadrul unui „atelier de creație spirituală”: „dezvoltarea unor opinii despre modul în care rugăciunea aduce pace în suflet și întărește credința, în cadrul unui atelier de creație spirituală pe grupe, concretizată printr-o expoziție intitulată ‘Rugăciunea – limbajul tainic al inimii’”
Aplicațiile digitale și resursele online sunt propuse spre a fi folosite în diverse contexte: elevii au de realizat postere digitale, folosirea de resurse digitale pentru un „glosar al credințelor”, realizarea de colaje digitale ca alternativă la cele fizice, expoziție digitală/fizică, prezentări digitale, „hartă conceptuală digitală”, „webquest religios”, folosirea diverselor programe și aplicații – de la Google Classroom la Kahoot sau aplicații de realitate augmentată/tururi virtuale ale unor obiective religioase.
Iar inteligența artificială ca instrument de învățare este promovată activ. Programa propune folosirea AI „ca facilitator al învățării (sub îndrumarea profesorului)”, astfel:
- „Elevii utilizează aplicații bazate pe inteligență artificială pentru a explora conținuturi religioase, sub îndrumarea profesorului.
- IA oferă explicații suplimentare, exemple, sinteze sau definiții pentru o mai bună înțelegere a temelor studiate.
- Profesorul ghidează activitatea, stabilește obiective clare și monitorizează modul în care elevii folosesc IA.
- IA sprijină învățarea personalizată, oferind feedback și resurse adaptate ritmului fiecărui elev.
- Elevii pot folosi IA pentru a formula întrebări, crea prezentări, reflecta asupra valorilor morale și religioase.”
Context
Religia a devenit, prin Legea învățământului preuniversitar 198/2023, probă opțională la Bacalaureat, iar elevii care vor studia după noua programă – cei care vor începe liceul în anul școlar 2026-2027 – o vor putea alege începând cu Bacalaureat 2030.
Potrivit legii, la Bacalaureat, Religia ca disciplină la alegere este menționată astfel:
Art. 102
(5) Proba E – probe scrise, obligatorii, specifice profilului sau specializării sunt desfășurate după cum urmează:
c) pentru profilul umanist, specializarea științe sociale, din filiera teoretică, două probe scrise, dintre care o probă obligatorie la Istorie și o probă la o disciplină relevantă pentru profilul umanist, la alegere între Geografie și științe socioumane: Logică, Psihologie, Sociologie, Economie, Filosofie sau Religie;
d) pentru profilul umanist, specializarea filologie, din filiera teoretică, două probe scrise, dintre care o probă obligatorie la limba și literatura unei limbi de circulație internațională și o probă la o disciplină relevantă pentru profilul umanist, la alegere între: Istorie, Geografie sau științe socioumane: Logică, Psihologie, Sociologie, Economie, Filosofie sau Religie;
(6) Proba F va viza competențele de bază, după cum urmează:
b) pentru profilul real, filiera teoretică, proba scrisă pentru evaluarea competențelor de bază, la alegere între: Istorie, Geografie, Logică, Psihologie, Sociologie, Economie, Filosofie sau Religie.
Recent, într-un mesaj transmis în momentul punerii în transparență a programelor pentru liceu, ministrul Educației, Daniel David, afirma: „Numai printr-un echilibru între științe și religie, pe de o parte, și între discipline asociate culturii naționale și cele asociate pregătirii pentru viață, pe de altă parte, vom putea forma eficient buni specialiști (la nivelurile de calificare 3, respectiv 4), buni cetățeni și oameni cu o calitate bună a vieții.”
Încă de la începutul mandatului său, ministrul David a cerut schimbări la nivel de conținut și modalitate de predare în cazul Religiei. În februarie, în contextul dezbaterilor pentru planurile-cadru de liceu, el spunea:
- „Deși avem religia în trunchiul comun, va trebui schimbat și acolo conținutul și modalitatea de predare, fiindcă copiii alunecă într-o pseudo-religie. Chiar cei care sunt religioși ajung să creadă, de fapt, lucruri care din punct de vedere religios sunt la limita blasfemiilor și nu văd diferența între cele două”.
Vezi și un exercițiu cu ChatGPT – Study Mode pentru abordarea științelor și religiei în școală, în articolul: EXPERIMENT Exerciții cu noul mod de „meditator” al ChatGPT – despre „Amintiri din copilărie”, Facerea Lumii, orașe românești și o problemă din culegere la nivel de gimnaziu. Cât de eficiente și care sunt neajunsurile programelor de inteligență artificială dedicate învățării aprofundate?
Proiectul programei pentru disciplina Religie – Cultul Ortodox, clasele a IX-a – a XII-a:
Foto © Georgemuresan | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.