Daniel David, fostul ministrul al Educației și Cercetării, a publicat pe blogul său programul ministerial – „ProViziunea – Calea QX”, în care prezintă „reformele și măsurile cheie” adoptate în timpul celor două mandate. Acesta a demisionat luni, 22 decembrie, la un an după numirea sa în funcție, motivând că nu a vizat niciodată o funcție politică, ci a acceptat-o temporar „pentru a ajuta țara și sistemul nostru de educație-cercetare în situațiile de criză pe care le-au traversat”.
- Potrivit surselor Edupedu.ro, la conducerea MEC ar urma să fie numit un ministru interimar, care să gestioneze portofoliul până după sărbători. Printre opțiunile luate în calcul de PNL se numără rectorul Universității de Vest din Timișoara, Marilen Pirtea, și consiliera de stat la cancelaria premierului Bolojan, Luciana Antoci.
- Amintim că ordonanța de urgență „trenuleț”, care urmează să fie adoptată de Guvern astăzi, 23 decembrie, la ora 18:00, menționează, în ceea ce privește Educația, doar continuarea programului național „Masă sănătoasă”, cu o alocare de peste 1,5 miliarde de lei pentru anul 2026. Asta înseamnă că anul viitor nu va exista nicio modificare în ceea ce privește plata cu ora pentru profesori, salariile acestora și bursele pentru studenți, în ciuda promisiunilor din partea fostului ministru Daniel David.
Programul ministerial publicat de Daniel David pe blogul său prezintă măsurile adoptate în Educație și Cercetare în ultimul an. Referitor la Educație, acesta expune schimbările din sistemul de învățământ preuniversitar – de la nivelul antrepreșcolar la liceal. În aceeași logică sunt tratate planurile-cadru și programele școlare, despre care ministrul afirmă că „dacă lucrurile merg normal și fiecare își face treaba în continuare, anul școlar 2026-2027 poate să fie o restartare majoră a nivelului liceal (se poate!)”.
Urmează, pe scurt, sistemul de învățământ universitar – cu accent pe programele pe baza cărora vor studia generațiile cu dublă specializare și pe formarea profesorilor atât în mediul universitar, cât și în cel preuniversitar – și cel postuniversitar.
În continuare, fostul ministru a rezumat activitatea sa în domeniul Cercetării-Dezvoltării-Inovării, pornind de la demararea procesului de evaluare a institutelor de profil din România. Daniel David a mai subliniat proiecte precum „Laserul de la Măgurele” și platforma europeană „ERIC-DANUBIUS”.
Un alt punct atins de acesta se referă la aspectele transversale, printre care se numără: „educația bazată pe dovezi”, „educația-știința ca domenii strategii”, „etică”, „digitalizare (cu impact și asupra debirocratizării)”, „concentrări academice”, „internaționalizare”.
Potrivit ministrului, proiectele rămase în lucru sunt: Strategia pentru un stil de viață sănătos și cea pentru sănătatea familiei și natalitate, dar și Ghidul de utilizare a Inteligenței Artificiale în educație.
Programul ministerial atinge și subiectul măsurilor fiscal-bugetare, despre care Daniel David afirmă că „au fost adaptate cu grijă” și că unele dintre ele au facilitat „reforme paradigmatice în domeniu”. Acesta afirmă că reorganizarea rețelei școlare, creșterea normei didactice sunt măsuri benefice. El atrage încă o dată atenția că valoarea plății cu ora trebuie să crească cu aproximativ 50% și că bursele pentru olimpici trebuie reintroduse, „dar regândite pentru relevanță, în paralel cu conceptualizarea olimpiadelor, pe care am inițiat-o deja”.
Redăm programul ministerial „ProViziunea-Calea QX” publicat de Daniel David pe blogul său luni, 22 decembrie:
„Angajamentul (Pro) pentru Viziunea (ce vrem) și Calea (cum facem) QX în educație-cercetare derivă din Raportul QX – un diagnostic al sistemului național de educație-cercetare. Avem așadar un demers comprehensiv, bazat pe dovezi (evidence-based), după o etapă de evaluare și diagnostic.
Unele reforme și măsuri sunt deja adoptate și funcționale, altele adoptate, unele în diverse faze de elaborare, iar alte deja problematizate public.
- Criza și măsurile fiscal-bugetare din iulie 2025 au interferat cu ProViziunea-CaleaQX, dar am încercat să caut oportunități, accelerând în acest context unele reforme și măsuri QX, dar, cu toate acestea, unele au trebuit amânate în implementare.
Mă aștept ca după cel mult 4-5 ani, și anume după implementarea acestor reforme/măsuri deja adoptate într-un ciclu de studiu, să avem o creștere a calității educației și cercetării, reflectată în rezultate naționale și internaționale, și o reducere majoră a analfabetismului funcțional, cu folosirea adecvată a potențialului nostru de inteligență și creativitate!
- Probabil că sunt și alte căi pentru atingerea acestor rezultate, alternative sau complementare celor propuse de mine, iar cu siguranță noii miniștri pot și vor avea astfel de contribuții. Spun doar că acest „Program Ministerial ProViziune-CaleaQX” (derivat din Raportul QX), cu care mă identific, dacă este implementat adecvat, devine una din soluțiile clare pentru ceea ce așteptăm de la educație-cercetare, pentru care îmi pot asuma responsabilitatea în fața oamenilor educației și a țării.
- Pentru detalii vezi Raportul QX și Raportul după 10 luni de mandat.
- De asemenea, pentru detalii privind reformele/măsurile, vezi și secțiunea de comunicate a Ministerului Educației și Cercetării (perioada 23 decembrie 2024-23 decembrie 2025).
I. EDUCAȚIE
1. PREUNIVERSITAR
Nivel antepreșcolar și preșcolar (de urmărit implementarea prin MEC, MEC-ARACIS și MEC-Inspectorate)
- Am inițiat regândirea formării în domeniu prin încurajarea pentru anii viitori de programe didactice cu dublă specializare (solicitate deja către universități): „Educație timpurie și Învățământ primar” (alături de modalitățile propuse deja prin legislație: „Educație timpurie” sau „Învățământ primar”).
- Cred că curriculumul finalizat în 2024 este deocamdată unul bun, așa că m-am focalizat pe un grad mai mare de cuprindere, prin infrastructură nouă (ex. salvând prin renegocierea din PNRR ceea ce se putea salva în acest sens) și pe angajarea/formarea de resursă umană calificată. Acest lucru ar trebui continuat!
- Creșterea gradului de cuprindere în sistem și formarea resursei umane reprezintă mize fundamentale pentru buna funcționare a acestui nivel!
Nivel primar (de urmărit implementarea prin MEC și MEC-Inspectorate)
- Am introdus învățarea remedială (2 ore pe săptămână).
- Competențe: consolidare, corectare, performanță și utilizarea în viața cotidiană.
- Așa cum introducerea clasei pregătitoare a crescut eficiența și calitatea educației la acest nivel, acest mecanism remedial poate contribui la o mai bună pregătire a copiilor pentru tranziția la nivel de gimnaziu.
- Am schimbat evaluarea națională la clasele a II-a și a IV-a.
- Itemi diverși, focalizați atât pe competențe curriculare, cât și pe utilizarea competențelor la viața cotidiană;
- Extinderea competențelor testate.
- Am inițiat formarea pentru învățământ simultan de calitate.
Pentru viitor: de reanalizat curriculumul (vechi deja de peste un deceniu)!
Nivel gimnazial (de urmărit implementarea prin MEC și MEC-Inspectorate)
- Am stabilit utilizarea unui procent de 25% din timpul alocat fiecărei discipline pentru învățare remedială.
- Competențe: consolidare, corectare, performanță și utilizarea în viața cotidiană.
- Îl consider un demers cheie, cunoscând faptul că o schimbare majoră în scăderea performanței elevilor se observă odată cu trecerea de la nivelul învățământului primar la cel gimnazial.
- Am schimbat evaluarea națională la clasa a VI-a.
- Itemi diverși, focalizați atât pe competențe curriculare, cât și pe utilizarea competențelor la viața cotidiană.
- Extinderea competențelor testate.
Pentru viitor: de reanalizat curriculumul (vechi deja de aproape un deceniu)!
Nivel liceal (de urmărit implementarea prin MEC și MEC-Inspectorate)
- Am stabilit utilizarea unui procent de 25% din timpul alocat fiecărei discipline pentru învățare remedială.
- Competențe: consolidare, corectare, performanță și utilizarea în viața cotidiană.
- Acest mecanism remedial poate contribui la o mai bună pregătire a copiilor pentru examenul național de bacalaureat și/sau pentru integrarea pe piața muncii.
- Am reglementat operațional reforma învățământului tehnologic (și dual).
- Am realizat reforma curriculară.
Planurile-cadru și Programele
Planurile-cadru alternative reprezintă un demers de reformă disruptivă, care poate schimba decisiv în bine sistemul educațional.
Așa cum am spus, ca urmare a respectului pentru dezbaterile publice, am amânat decizia față de programa la limba și literatura română, astfel că noului ministru îi va rămâne de adoptat programa, dar am creat contextul închiderii polarizării dezbaterii prin solicitarea către comisia de specialitate de (eu aș aproba-o dacă aș vedea incluse aceste solicitări):
Includere a sugestiilor relevante, chiar dacă vin din școli de gândire diferite;
Flexibilizare structurii programei, prin focalizarea pe competențe și o listă de referință de autori reprezentativi, care apoi pot să fie personalizate sub forma metodei/logicii de predare și a referințelor literare suplimentare de profesor, în funcție de clasa pe care o are – întoarcem așadar decizia la profesori și elevi, în cadrul unor repere fundamentale (așa cum am făcut și cu planurile cadru alternative).
Pentru viitor: de continuat reforma curriculară cu etapele de manuale (clasice, cu extensii moderne – AI/Gaming) și de pregătire a profesorilor (în tehnici moderne de educație).
Dacă lucrurile merg normal și fiecare își face treaba în continuare, anul școlar 2026-2027 poate să fie o restartare majoră a nivelului liceal (se poate!):
- Cu un proces educațional modernizat, prin noul curriculum;
- Inclusiv modernizarea proceselor asociate, precum standarde de evaluare și notare (la toate nivelurile în preuniversitar), care vor permite apoi comparații între școli și valorizarea portofoliilor educaționale, manuale atractive și profesori bine pregătiți pentru noul curriculum.
- Cu infrastructură rațională – școli reorganizate pentru a se evita fragmentarea (acest lucru se aplică la toate nivelurile învățământului preuniversitar);
- Cu un leadership performant – directori aleși prin concurs și inspectorate reorganizate (acest lucru se aplică la toate nivelurile învățământului preuniversitar).
Nivel postliceal (de urmărit implementarea prin MEC)
- Am adoptat și inițiat reglementări privind calificările (nivel 5) prin Autoritatea Națională pentru Calificări (ANC).
Nivel preuniversitar – Transversal (de urmărit implementarea prin MEC și MEC-Inspectorate)
- Includerea analfabetismului funcțional în Strategia Națională de Apărare a Țării.
- Deblocarea programului Flex/Flex Abroad (România-SUA: 2026-2027).
- Am reglementat reforma pentru reducerea discrepanțelor între unitățile școlare. Urmărit strategic de minister, cred că este un demers fundamental pentru a reduce discrepanțele dintre unitățile școlare din țară, astfel încât să ameliorăm șansele de start corect în educație și în viață al tuturor copiilor!
- Reglementarea temelor pentru acasă.
- Introducerea operațională a „Școlilor din spital”.
- Regândirea olimpiadelor, pentru a reflecta mai bine excelența.
Proiecte majore din fonduri europene:
- Lansarea proiectului ConsEDU pentru reorganizarea consilierii școlare și orientării profesionale (prin PEO).
- Finalizarea și depunerea proiectului necompetitiv Sistem Integrat de Management al Școlarității (SIMS prin POCIDIF), care va redefini fundamental sistemul de educație preuniversitară prin prisma digitalizării (ex. evaluări online, catalog electronic extins, administrație online etc.).
- Finalizarea proiectului necompetitiv dedicat copiilor cu cerințe educaționale speciale (CES prin PEO) – urmează să fie depus în ianuarie 2026.
Proiecte demarate:
- Inițierea discuțiilor privind metodologia de concurs pentru directori și inspectori – Jalon PNRR, inclusiv trainingul acestora. Planificarea este ca anul școlar 2026-2027 să înceapă cu aceste procese încheiate, ca un element de calitate și de definire explicită a limitei dintre educație și politic.
Ca noutate, pentru numirea inspectorilor generali, în 2025 s-a solicitat și un plan de management, prin prisma Programului de Guvernare.
Prin PNRR se desfășoară deja programe de formare pentru leadershipul educațional, în vedere creșterii gradului de profesionalizare.
- Inițierea reformei asociată standardelor de evaluare și notare în nivelul învățământului primar, gimnazial și liceal – odată finalizată va permite pentru prima dată comparații riguroase între școli și considerarea portofoliului școlar în diverse analize și selecții.
- Inițierea discuțiilor despre evaluarea națională de la clasa a VIII-a și titularizare (vezi și Raportul QX). Sunt practici neobișnuite în aria europeană a educației, iar schimbarea lor poate contribui major la creșterea calității educației. Reforma acestora trebuie însă făcută în perioade care nu se suprapun cu situațiile de criză.
Cred că regândirea evaluării naționale la clasa a VIII și neutilizarea rezultatelor de la examenul național de bacalaureat pentru admiterea la universitate pot reorienta școala spre plăcerea și eficiența procesului educațional, acum tensionat și distorsionat de miza notelor la materiile implicate în cele două tipuri de evaluări.
2. UNIVERSITAR ȘI POSTUNIVERSITAR
Nivel învățământ superior (de urmărit implementarea prin MEC și MEC-ARACIS):
Reforma Bologna 2.0 – Definirea și/sau implementarea (în baza Legii 199/2023)
- Misiunea universităților – cu impact asupra redefinirii arhitecturii sistemului național de CDI.
- Separarea condiționării ciclurilor de studiu în aceeași instituție.
- Aprobarea programelor pentru primele generații cu dublă specializare (major-minor): 2025-2026. Cu impact și asupra învățământului preuniversitar, pentru predare în arii curriculare mai largi.
- Operaționalizarea cadrului necesar pentru concentrările academice. Am inițiat discuția despre formarea psihopedagogică pentru cadrele didactice din mediul universitar (Ordinul de ministru este în etapa de proiect, implicând mecanisme riguroase de formare, dar flexibile și modulare, cu traiectorii diferite, inclusiv de recunoaștere a experienței).
- Am inițiat discuția despre formarea psihopedagogică pentru mediul preuniversitar, concluziile argumentând pentru un model hibrid, de licență didactică (de preferat dublă specializare) și de modernizare a modulelor I și II în asociere cu masteratele de specialitate. Masterul didactic, așa cum este acum prevăzut în lege, nu pare să aibă un suport larg.
Nivel postuniversitar și învățare pe parcursul vieții (de urmărit implementarea prin MEC și MEC-ANC)
- Organizarea operațională a studiilor postuniversitare.
- Reglementări ale învățării pe parcursul vieții prin ANC.
II. CERCETARE-DEZVOLTARE-INOVARE (de urmărit implementarea prin MEC și MEC-ANC)
- Demararea operațională în 2025 a evaluării unităților de cercetare-dezvoltare-inovare (CDI), cu impact asupra redefinirii arhitecturii sistemului național de CDI. Stabilită ca Jalon PNRR și prin Legea 25/2023, o consider cea mai importantă reformă în cercetare-dezvoltare-inovare din anii ’90 până astăzi. Odată redefinită arhitectura, se vor asimila natural și mai bine cele mai bune practici internaționale din CDI. De la demararea procesului în acest an (2025), până în prezent, 27 de unități de CDI au trecut deja prin procesul de evaluare.
- Proiectul de Lege pentru digitalizarea și eficientizarea activității de CDI (Jalon PNRR – în curs de includere pe circuitul legislativ).
- Aprobarea consiliilor științifice necesare funcționării sistemului național de CDI (ex. CNCS, CCCDI, CNECSTDI).
- Aprobarea Codului de etică și deontologie profesională a personalului de cercetare-dezvoltare-inovare.
- Consolidarea proiectului „Laserul de la Măgurele” (pentru finalizare – sursa gamma).
- Obținerea aprobării oficiale pentru platforma europeană ERIC-DANUBIUS, singura platformă de acest tip cu coordonare din România.
- Echilibru între fondurile distribuite prin competiție și cele alocate specific.
III. TRANSVERSAL (de urmărit implementarea prin MEC)
- Educația bazată pe dovezi – Prin raportare la practici internaționale, cercetări științifice, inclusiv prin diverse Ghiduri propuse în 2025. Inclusiv reglementarea metodologică a „Săptămânii Altfel” și a „Școlii Verzi”, pentru a se integra mai bine în procesul educațional, pe baza feedbackului primit din sistem.
- Educația-Știința ca domenii strategice – Prin includerea educației și cercetării ca teme de referință în Strategia Națională de Apărare a Țării.
- Etică – Un proiect articulat pentru învățământ superior-cercetare a fost deja elaborat de o comisie de lucru cu experți externi, proiect care ar trebui să stea acum la baza unor modificări legislative. Alte aspecte specifice au fost deja adoptate: hărțuire, violență, consum de droguri, camere de supraveghere, sesizări anonime („butonul roșu”) etc.
- Digitalizare (cu impact și asupra debirocratizării) – Posibilitatea utilizării standard a catalogului electronic (anterior anului 2025 era într-un regim de tip pilotare); pregătirea profesorilor în psihopedagogie digitală. Proiectul Sistem Integrat de Management al Școlarității (SIMS prin POCIDIF), va redefini fundamental sistemul de educație preuniversitară prin prisma digitalizării (ex. evaluări online, catalog electronic extins, administrație online etc.).
Am inițiat discuția la nivel de Guvern ca procedura pentru bursele sociale să fie preluată de instituțiile de profil.
- Concentrări academice (ex. universități-institute), pentru a reduce fragmentarea sistemului național de învățământ superior și cercetare, cu impact pozitiv asupra eficienței academice.
- Reglementări privind educația nonformală și informală prin ANC.
- Renegocierea PNRR. S-au recuperat prin renegociere în 2025 aproximativ 1 miliard de euro din pierderile potențiale estimate inițial – de 1 miliard și 700 de milioane de euro (aflate la risc). Am demarat și reorganizări care să asigure implementarea cât mai eficientă a proiectelor pe care le-am renegociat.
- Internaționalizare (unele demersuri au fost începute în mandatele anterioare, dar au fost finalizate în 2025): închiderea negocierilor cu OECD pentru educație și cercetare/știință și revenirea după 14 ani a țării în conducerea UNESCO, aderarea României la Agenția Europeană pentru Cerințe Educaționale Speciale și Educație Incluzivă (EASNIE). Am adoptat legislația care angajează România în evaluarea PIAAC (OECD), prin care vom afla în premieră la modul riguros cum stăm cu nivelul competențelor la nivelul adulților și am propus extinderea evaluării PISA și la competențele financiare.
Au rămas în draft (lucru) avansat:
- Strategia pentru un stil de viață sănătos.
- Strategia pentru sănătatea familiei și natalitate.
- Ghidul de utilizare a inteligenței artificiale în educație.
IV. MĂSURILE FISCAL-BUGETARE
Au fost stabilite de Coaliția aflată la guvernare, prin Programul de Guvernare și prin Legea 141/2025. Ca ministru, am avut rolul implementării lor și am făcut-o cu consultarea actorilor din sistem (care au dorit să se implice) și flexibilizând lucrurile în beneficiul oamenilor din sistem, în cadrul permis de Legea 141/2025, pentru că aceste măsuri:
- Au eficientizat financiar domeniul nostru în 2025 (asigurând salarii/burse în 2025) și, unele din ele, provocând paradigmele vechi, deschid calea modernizării educației, inclusiv atragerii de resurse financiare suplimentare prin mecanisme sănătoase.
- Prin caracterul lor structural (nu doar datorii/restanțe/cheltuieli punctuale), au stabilizat domeniul și țara, prin evaluările europene (Comisia Europeană/ECOFIN) și ale agențiilor de rating (S&P-iulie; Fitch-august; Moody’s-septembrie), evitându-se astfel blocarea fondurilor europene și evaluarea țării în categoria JUNK (care ar fi pus sub semnul întrebării capacitatea de plată a salariilor/pensiilor/burselor/ajutoarelor sociale etc.).
Au intrat în Pachetul 1 pentru a putea fi aplicate din anul școlar 2025-2026; altfel, nu se puteau aplica decât din anul școlar 2026-2027, ceea ce punea la risc domeniul (salarii/burse) și țara.
Au fost întâmpinate cu îngrijorare, generându-se pe alocuri, poate pe bună dreptate, așteptări exagerat negative (atât în spațiul public, cât și în unele grupuri de experți). Dar, așa cum am afirmat, lucrurile au fost adaptate cu grijă, în cadrul permis de lege, unele fiind măsuri fiscal-bugetare pure, altele facilitând și reforme paradigmatice în domeniu. Iată cum se prezintă astăzi efectele acestor măsuri (prin prisma datelor mai complete din decembrie 2025 – datele finale vor fi prezentate în raportul anual al ministerului):
(1) Reorganizarea rețelei școlare (reformă QX + măsură fiscal-bugetară) a dus la reducerea fragmentării unităților școlare cu aproximativ 8.1%, fragmentarea fiind mereu menționată în evaluările internaționale ca un risc al sistemului nostru de educației. Într-adevăr, când ai spre exemplu școli cu 10 copii, este greu să faci educație de calitate, cu angajarea titularilor calificați. Comasările nu au impus (așa cum s-a vehiculat în unele zone ale spațiului public) mutarea copiilor și nu au anulat posturi (exceptând pozițiile de directori), acestea fiind inițiate de comunitățile locale (autorități locale și inspectorate), în funcție de nevoile și de viziunea proprie, nu direct de către minister.
- Acolo unde, din cauza timpului scurt pentru decizie, comasările nu funcționează eficient, în fiecare an se reanalizează situația. În general, cred că acest demers a fost unul pozitiv, care trebuie să continue, iar cazurile rare mai discutabile se pot corecta anual!
(2) Redefinirea limitelor minime și maxime pentru clase (măsură fiscal-bugetară) a dus la reducerea fragmentării claselor și a unor anomalii – ex. eliminarea claselor a VIII-a cu 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7 copii sau situația în care se făceau două clase de 8 copii în loc de una cu 16 (dublându-se astfel normele didactice). Limitele nu sunt neobișnuite pentru reglementări existente în țară în ultimul deceniu, iar temerile legate de clase supraaglomerate nu au fost confirmate, în condițiile în care cele mai multe clase se află între limitele stabilite. În plus, numărul de copii într-o clasă este solicitat de școală, în funcție de resursa umană și de spațiu, nu impus direct de minister. Pentru viitor, ministerul trebuie să monitorizeze și să descurajeze excepțiile peste limita maximă sau sub limita minimă! Iată câteva date aproximative:
- Învățământ primar: anul școlar 2024-2025 – 19,3 de copii în medie/clasă vs. anul școlar 2025-2026 – 19,5 de copii în medie/clasă
- Învățământ gimnazial: anul școlar 2024-2025 – 19,5 de copii în medie/clasă vs. anul școlar 2025-2026 – 19,7 de copii în medie/clasă
- Învățământ liceal: anul școlar 2024-2025 – 25 de copii în medie/clasă vs. anul școlar 2025-2026 – 25,1 de copii în medie/clasă. Diferențele sunt subunitare, chiar atunci când analizăm modificările pe filierele liceelor (ex. teoretic vs. tehnologic).
Modificarea acestor limite a atras atenția asupra învățământului simultan, care însă nu poate fi evitat în țară cât timp dorim să avem școli în fiecare unitate administrativ-teritorială (ex. în fiecare comună – viziune congruentă cu Franța/Irlanda, dar deosebită de cea a Finlandei). Creșterea învățământului simultan a fost însă minimală și a fost acompaniată pentru prima dată de programe/ghid de formare și de un demers care a solicitat includerea formării pentru învățământul simultan (multigrade teaching) la nivel universitar.
- Anul școlar 2024-2025: 6,32% învățământ simultan din total elevi (primar + gimnaziu) vs. anul școlar 2025-2026: 6,72% învățământ simultan din total elevi (primar + gimnaziu).
(3) Creșterea normei de predare cu 2 ore (măsură fiscal-bugetară) se află în repere UE/OECD, în jurul mediei, fără a reprezenta excepții spre zona maximă.
Această măsură cu caracter temporar a venit cu teama legată de fragmentarea normei la mai multe unități școlare. Dar, ca urmare a comasărilor anterioare, în final, gradul de fragmentare a normelor s-a redus cu aproximativ 10,27%, iar aproximativ 98,6% dintre titulari și-au completat norma cu cele 2 ore în unitățile școlare în care o aveau și anterior. De asemenea, demersul a venit cu teama legată de predarea calificată, dar, în final, numărul de profesori titulari a crescut (cu peste 2000), iar numărul celor necalificați a scăzut. Predarea în afara specialității (out of the field teaching) în norma de titular exista și înainte, acum fiind extinsă doar la nivel de liceu, în mediul rural, în proporție de maximum 25% din norma didactică. În final, copiii au acum acces mai mare la profesori titulari și calificați!
În plus, mecanismul de școli-suport propus recent și promovarea dublelor specialități va duce la îmbunătățirea educației oferite de profesori calificați.
(4) Recalcularea valorii plății cu ora pentru a se exprima corect timpul total de lucru (măsură administrativă și fiscal-bugetară):
Salariul, deși vizează tot timpul de lucru, era raportat doar la orele de predare, ceea ce genera o plată cu ora extrem de atractivă. Corectarea administrativă a acestei situații – salariul trebuie raportat la tot timpul de lucru – a redus valoarea plății cu ora la o medie în jur de 37 lei net, devenind astfel mai puțin competitivă (dar comparabilă cu ce există în zona universitară și chiar în zona de gardă medicală standard). Acest lucru arată însă că salariul este unul încă necompetitiv, de aceea, trebuie implementat ca punct de start în sistem (ex. de la nivel de profesor debutant/asistent universitar) salariul mediu brut pe economie – și aici sunt un susținător activ -, iar pentru o perioadă tranzitorie, trebuie aplicată o creștere a valorii plății cu ora cu aproximativ 50% (propunere pe care am făcut-o deja premierului).
(5) Redimensionarea burselor (măsură educațională și fiscal-bugetară; în cazul studenților doar măsură fiscal-bugetară) prin (a) criterii educaționale – bursele ca stimulent și recompensă, nu ca plată pentru școală – și (b) criterii financiare – în funcție de disponibilitățile țării.
Pentru anul 2026, cu suplimentare din fonduri europene, am reușit să angajez un fond de burse pentru studenți mai mare cu aproximativ 35% decât în 2023 și comparabil cu plățile din 2024 și 2025. Suplimentarea cu fonduri europene vizează toți studenții, de pe locuri bugetate și cu taxă.
În cazul elevilor, s-a păstrat focalizarea pe bursele sociale și tehnologice – pentru toți cei eligibili – și premiile pentru olimpicii internaționali (inclusiv premierea elevilor cu nota 10 la evaluarea națională din clasa a VIII-a și la examenul de bacalaureat), alături de burse de merit regândite pentru relevanță. Pentru viitor, ar trebui reintroduse bursele olimpice, dar regândite pentru relevanță (în paralel cu reconceptualizarea „olimpiadelor”, pe care am inițiat-o deja)”.