Radu Szekely, consilier onorific al ministrului Daniel David, îi răspunde dur președintelui Academiei Române, Ioan Aurel Pop. „În problema programei de Limbă și Literatură Română de clasa a IX-a, aleg să fiu toboșar, nu trompetist”, spune Radu Szekely, în replică la declarațiile lui Ioan Aurel Pop care i-a numit „toboșari ai vremurilor noi” pe profesorii critici cu programa ce readuce studiul cronicarilor în primul an de liceu.
- Amintim că peste 200 de profesori, scriitori, regizori, dramaturgi și cercetători ai Academiei Române au cerut Ministerului Educației și Cercetării „regândirea integrală a programei” de Limba și literatura Română. Într-un memoriu publicat luni, 9 decembrie, semnatarii au motivat că „programa ignoră toate deschiderile științifice și didactice ale disciplinei din ultimele decenii, conține erori impardonabile, descurajează lectura și riscă să amplifice analfabetismul funcțional”.
- Într-o poziție trimisă presei luni, 8 decembrie 2025, președintele Academiei Române, Ioan Aurel Pop, sare în apărarea reorganizării pe criterii cronologice a materiei de literatură română, propusă de Ministerul Educației în noua programă pentru clasa a IX-a pusă în dezbatere. „Nu se poate imagina «epoca clasicilor literaturii» – nume devenit acum odios «toboșarilor vremurilor noi» – fără acumulările anterioare”, a acuzat Ioan Aurel Pop.
Consilier al ministrului care a pus în dezbatere aceste programe de limba română, Radu Szekely spune că „o reformă reală nu se face «cu ușile închise», ignorând semnalele specialiștilor în științele educației care nu sunt de acord cu noi. O programă care va influența generații nu se face într-o șuetă cu 30 de colegi pe timpul verii, mimând apoi dezbaterea vreme de câteva luni în grupuri de lucru formate din specialiști forțați, prin semnarea unui act de «non-disclosure», să tacă”, a precizat acesta, făcând referire la declarația profesoarei Oana Fotache Dubălaru, care a anunțat că organizarea cronologică a literaturii pentru clasa a IX-a nu a fost decisă în grupul de lucru de la Ministerul Educației și Cercetării, pe care l-a coordonat științific, ci în discuții cu 30 de profesori de liceu organizate de ea anul trecut la Facultatea de Litere (sursa și detalii).
Elevii au nevoie să își însușească abilități „de înțelegere a textului, gândire critică și literație”, nu de „cronologie istorică și instituții ale scrisului din secolul al XVI-lea”, susține Szekely. Într-o postare pe Facebook, acesta a afirmat că lipsa transparenței în constituirea programei și ignorarea părerilor altor specialiști în Educație a dus la „o programă ruptă de nevoile reale ale elevului de 15 ani”.
„Când 42% dintre elevii care intră în liceu au un grad redus de alfabetizare funcțională (conform testelor PISA/OECD), prioritatea noastră absolută trebuie să fie dezvoltarea competențelor de înțelegere a textului, gândirea critică și literația. Să le oferim acestor copii, în loc de instrumente pentru viitor, o programă axată rigid pe cronologie istorică și «instituții ale scrisului din secolul XVI», înseamnă să-i abandonăm”, a scris Radu Szekely pe pagina sa de Facebook.
Acesta a declarat că obiectivul procesului educațional este să îi pregătească pe elevi pentru „necunoscutele viitorului”, ci „nu să-i anocreze într-un naționalism desuet, de secol XIX”. „Avem nevoie de tineri conectați la valorile de azi, capabili să discearnă informația într-o lume digitală, nu de tineri forțați să memoreze comentarii despre «conștiința latinității» fără să înțeleagă lumea în care trăiesc”, a mai adăugat el.
Consilierul ministrului a criticat lipsa de transparență în elaborarea programei și faptul că opiniile contrare ale multor specialiști în Educație au fost ignorate, lucruri ce au dus la rezultatul din prezent: „o programă ruptă de nevoile reale ale elevului de 15 ani, prezentată foarte târziu, sperând, probabil, ca ministrul să cedeze sub presiunea timpului puțin rămas”.
Nu este prima dată când Radu Szekely se poziționează în acest fel. Recent, acesta a catalaogat programa propusă drept „retrogradă” și readuce predarea acestei discipline cu 30 de ani înapoi.
Redăm reacția integrală a lui Radu Szekely, consilier al ministrului Educației și Cercetării:
„În problema programei de Limbă și Literatură Română de clasa a IX-a, aleg să fiu toboșar, nu trompetist. Sau de ce susțin semnalul de alarmă tras de intelectuali români.
Astăzi, peste 200 de intelectuali, profesori universitari, scriitori și critici literari au semnat un memoriu care exprimă o îngrijorare pe care o împărtășesc și pe care am susținut-o în discuțiile interne sau publice: propunerea de programă pentru Limba și Literatura Română (clasa a IX-a, deocamdată) este o întoarcere nepermisă în trecut.
Consider că loialitatea reală față de cel pe care îl consiliezi, față de o instituție și față de educație înseamnă să spui adevărul, chiar și atunci când este incomod. Iar adevărul este susținut de cifre, nu de nostalgii.
Realitatea din teren sau turnul de fildeș? Când 42% dintre elevii care intră în liceu au un grad redus de alfabetizare funcțională (conform testelor PISA/OECD), prioritatea noastră absolută trebuie să fie dezvoltarea competențelor de înțelegere a textului, gândirea critică și literația. Să le oferim acestor copii, în loc de instrumente pentru viitor, o programă axată rigid pe cronologie istorică și «instituții ale scrisului din secolul XVI», înseamnă să-i abandonăm.
Specialiști sau cetățeni? Această programă pare scrisă de experți în istorie literară pentru viitori doctoranzi în filologie. Este, poate, o programă excelentă pentru profilul Filologie din filiera teoretică, pe care l-am absolvit și eu acum 30 de ani, unde studiul diacronic și aprofundat al limbii sau literaturii vechi are sens, este probabil dorit, poate fi o pasiune. Dar impunerea ei ca Trunchi Comun pentru toți elevii – inclusiv pentru cei de la tehnologic care au nevoie de competențe de comunicare adaptate viitoarei profesii – este o eroare pedagogică majoră. Riscăm să transformăm ora de română într-un motiv de abandon școlar sau, cel puțin, de abandon cognitiv.
Viziune sau întoarcere în timp? Am susținut mereu că educația trebuie să pregătească tinerii pentru «necunoscutele viitorului» (așa cum spune chiar viziunea Raportului QX), inclusiv la nivel identitar, nu să-i ancoreze într-un naționalism desuet, de secol XIX. Avem nevoie de tineri conectați la valorile de azi, capabili să discearnă informația într-o lume digitală, nu de tineri forțați să memoreze comentarii despre «conștiința latinității» fără să înțeleagă lumea în care trăiesc. Iar a spune că nu putem renunța la Cronicari pentru că englezii îl au pe Shakespeare trădează o confuzie îngrijorătoare între istorie și artă. Shakespeare este contemporanul nostru perpetuu, o oglindă universală în care ne recunoaștem și azi fricile, iubirile și dilemele; el este o catedrală vie, mereu plină, comparabil cu Eminescu sau Blaga. Scrierile incipiente ale literaturii noastre (Cronicarii, Văcăreștii) sunt, cu tot respectul cuvenit, șantiere arheologice. Ele sunt venerabile și esențiale pentru muzeul limbii, dar nu sunt comparabile estetic cu vârfurile literaturii universale. Să nu confundăm rădăcinile, care stau sub pământ și susțin, cu fructele care hrănesc. Un elev de 15 ani trebuie întâi atras cu gustul fructului, cu literatura vie, nu obligat să facă speologie printre rădăcini înainte de a prinde drag de lectură.
Cât despre transparență? O reformă reală nu se face «cu ușile închise», ignorând semnalele specialiștilor în științele educației care nu sunt de acord cu noi. O programă care va influența generații nu se face într-o șuetă cu 30 de colegi pe timpul verii, mimând apoi dezbaterea vreme de câteva luni în grupuri de lucru formate din specialiști forțați, prin semnarea unui act de «non-disclosure», să tacă. Lipsa de transparență în procesul de elaborare a acestui document a dus la rezultatul de azi: o programă ruptă de nevoile reale ale elevului de 15 ani, prezentată foarte târziu, sperând, probabil, ca ministrul să cedeze sub presiunea timpului puțin rămas.
Susțin, deci, acest memoriu nu pentru a critica de dragul criticii, sau pentru a genera «breaking news» așa cum par să considere unii colegi, ci pentru că mi-e greu să accept că «reforma» înseamnă restaurație, mai ales în condițiile în care vorbim mult și des despre nevoia de sincronizare a învățământului românesc la societatea de mâine. Încă nu este prea târziu să alegem viitorul și să construim o programă – poate modulară, poate tematică, poate alternativă – care să servească elevului, nu canonului.
Educația este despre elevi, despre copii. Nu pot să uit asta”.
Informații de context
Noua programă de Limba și literatura română ar trebui să fie aplicată în licee începând cu anul școlar 2026-2027. Documentul include două variante distincte: programa pentru Trunchiul Comun (TC), obligatorie pentru toate specializările, și programa pentru Curriculum de Specialitate (CS) destinată filierei teoretice, profil umanist, precum și profilului pedagogic din filiera vocațională.
Recomandările și modul de abordare a programei pentru clasa a IX-a au stârnit critici din partea profesorilor și scriitorilor.
Liviu Papadima, profesor la Facultatea de Litere a Universității din București, a declarat că „scopul predării literaturii române în liceu nu este să formăm viitori studenți la Litere. Cred că ar trebui făcută o distincție între modul în care pregătim viitorii specialiști, profesori și cercetători și modul în care predăm literatura română în liceu ca element de cultură generală, care e cu totul și cu totul altceva”.
Profesorul a recomandat Ministerului Educației și Cercetării „refacerea componentei de literatură, din păcate integral”. „Îmi amintește foarte clar de programa pe care am învățat eu ca licean, acum 50 de ani”.
Pornind de la analiza lui Liviu Papadima, care a afirmat că noua programă de Limba și literatura română înseamnă „un salt spectaculos de 30 de ani înapoi”, Radu Dzekely, consilier al ministrului Daniel David, a declarat că ceea ce trebuia să fie o reformă reală „se împotmolește” și că „din Raportul QX se alege praful și pulberea”.
Scriitorul Radu Vancu atrage atenția asupra recomandărilor din programa de liceu de la Limba și literatura română pentru clasa a IX-a, pusă în transparență pe 25 noiembrie: „Dacă vrem să-i dezgustăm pe copiii noștri de literatură, cronicarii și literatura veche sunt rețeta perfectă”, spune scriitorul într-o postare pe pagina de Facebook.
Filologul Liviu Papadima recomandă Ministerului Educației să refacă „integral” componenta de literatură din noua programă școlară pentru liceu de Limba și literatura română, pe care instituția a pus-o în dezbatere săptămâna aceasta. „E vorba de o programă care vrea să meargă 4 ani pe cronologie, pe istorie literară, ceea ce, iertat să-mi fie paradoxul, este cred anacronic în momentul de față”, a declarat Papadima pentru TVR Info.
Profesorul Ștefan Baghiu a adus critici dure față de noua programă de Limba și literstura română pentru clasa a IX-a: Este mai învechită decât cea din anii 1990. Și la facultate e arid să faci doar asta, la clasa a IX-a e somn direct / Ministrul Educației chiar a ieșit zilele trecute să ne anunțe că cine intră după reforma lui la liceu va merge rachetă.
Profesoara Dana Papadima a explicat că miza principală a programei de Limba și literatura română este să îl ajute pe elev să deprindă aptitudini necesare pentru viața de zi cu zi. În plus, aceasta a subliniat că nu vechea programă este vinovată pentru analfabetismul funcțional în rândul elevilor.