Reforma învățământului vocațional. Studiu de caz – Spania: Relații simplificate între școli și companii, accent pe standardele de competență, mai puțină birocrație, mai multă colaborare internațională

Învățământul vocațional spaniol trece, în această perioadă, printr-o perioadă de reformă prin care se încearcă adoptarea unor modele care să răspundă noilor nevoi de pe piața muncii, de la recunoașterea competențelor la nevoile de acreditare și la programe mai flexibile de învățare. Autoritățile din Spania, țară care deține unul dintre sistemele puternice de învățământ vocațional din Europa – chiar ministerul de profil se numește Ministerul Educației și al Pregătirii Vocaționale – urmăresc să obțină sprijin larg pentru o nouă lege ce vizează acest sector al educației. Ce urmărește acest proiect, prezentat recent în cadrul rețelei europene Eurydice?

Noua lege adună diversele căi de pregătire vocațională în cadrul unui model unic, dezvoltat în paralel cu un Plan De Modernizare a Pregătirii Vocaționale. Ambele proiecte urmăresc să ofere un nou parcurs educațional, superior, care să faciliteze actualizarea continuă a aptitudinilor profesionale.

Noul parcurs include, progresiv, cinci grade de avansare:

A – acreditare parțială a competențelor

B – certificat de competențe profesionale

C – certificat profesional

D – cicluri de instruire

E – Cursuri de specializare

Pentru gradele C, D și E, vor fi disponibile două tipuri de instruire – Pregătire Vocațională Duală Generală și Pregătire Vocațională Duală Avansată.

• Cea generală vizează perioade de practică într-o companie echivalând cu 25=35% din durata totală a cursurilor, când compania își asumă 20% dintre rezultatele de învățare vizate de curriculum. Această formă de pregătire nu este legată contractual de locul de muncă și nu presupune plata unei remunerații.

• Pregătirea avansată presupune perioade de practică în companie echivalând cu 35-50% din durata totală a programului de pregătire, în care compania își asumă 40% din rezultatele de învățare vizate de curriculum. Această formă de instruire presupune o legătură contractuală plătită între companie și elev.

Noul model urmărește și construirea unui sistem mai puțin birocratic de acreditare pe baza competențelor profesionale obținute prin experiența de lucru și pe căi non-formale. Prin eliminarea unor bariere în recunoașterea competențelor, care au făcut ca timp de 10 ani doar 300.000 de oameni să poată obține acreditări, ministerul dorește acum ca peste 3 milioane de lucrători să poată obțină acreditări pentru competențe și abilități în următorii patru ani.

Totodată, proiectul noii legi reglementează legături mai clare între educația vocațională și cea universitară, promovând recunoașterea reciprocă, precum cea a creditelor folosite în învățământul superior, pentru a ușura stabilirea unor parcursuri ce recunosc instruirea anterioară, de un tip sau altul.

În plus, sunt stabilite instrumente de management precum:

• Un registru statal al instruirii profesionale, ce permite oricui acces la un raport ce include toate detaliile experienței lor profesionale
• Un catalog modular al pregătirii profesionale, ce determină module profesionale asociate fiecărui standard de competențe
• Un catalog al standardelor de competență profesională, ce înlocuiește actualul catalog al calificărilor.

O altă țintă vizată de reformă este internaționalizarea instruirii vocaționale, prin participarea la proiecte internaționale și proiecte care să reunească școli spaniole și școli străine, prin mobilitatea  sporită a elevilor și profesorilor.

Detalii despre proiectul spaniol de reformă a învățământului vocațional – pe platforma Eurydice (En.) și pe site-ul guvernului spaniol (Sp.).

Foto: © Industryviews | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi, în contextul pandemiei Covid-19, oferă gratuit imagini stock prin care site-ul Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil.