Rezultate PISA 2025: diferența dintre elevii avantajați și cei dezavantajați este de 122 de puncte în România, echivalentul a șase ani de școală

Rezultatele PISA 2025 pentru România, publicate de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică, arată performanțe în ușoară scădere față de 2022 la matematică și științe și un recul de 16 puncte la citire, echivalentul a aproape un an de școală, în timp ce decalajul dintre elevii avantajați și cei defavorizați s-a adâncit în ultimul deceniu. Subliniază asta și Andreas Schleicher, directorul pentru Educație și Competențe al OCDE, într-o analiză pentru Edupedu.ro în care avertizează că echitatea rămâne principala provocare a sistemului.

La testarea din 2025, elevii români de 15 ani au obținut, în medie, 425 de puncte la științe, 419 la matematică, 413 la citire și 442 la rezolvarea computațională de probleme, potrivit notei de țară publicate de OCDE. Toate cele patru scoruri sunt sub mediile OCDE.

Comparativ cu 2022, rezultatele României au scăzut ușor la matematică și științe și au scăzut semnificativ statistic la citire. Pe un interval mai lung, de zece ani, scorurile la matematică și citire sunt mai mici decât cele din 2015, în timp ce la științe tendința este de stabilitate. Proporția elevilor cu performanțe sub nivelul minim de competență, nivelul 2, a crescut față de 2015 cu 12 puncte procentuale la matematică, 9 puncte la citire și 7 puncte la științe.

Doar 54% dintre elevii din România ating cel puțin nivelul 2 de competență la științe, comparativ cu o medie OCDE de 74%. La matematică procentul este de 48%, față de o medie OCDE de 65%, iar la citire de 52%, față de o medie OCDE de 69%. La polul opus, performerii de top, cei care ating nivelurile 5 sau 6, reprezintă doar 2% dintre elevii români la științe, cu o medie OCDE de 7%, 4% la matematică, cu o medie OCDE de 8%, și 1% la citire, cu o medie OCDE de 6%.

Decalajul social se adâncește

Una dintre cele mai îngrijorătoare concluzii ale raportului privește echitatea. În România, elevii din sfertul cel mai avantajat din punct de vedere socioeconomic au depășit cu 122 de puncte, la științe, elevii din sfertul cel mai defavorizat, un decalaj considerabil mai mare decât media OCDE, de 85 de puncte. Cum 20 de puncte este echivalentul unui an școlar, potrivit raportului Insights and Interpetatios al lui Andreas Schleicher, această defazare înseamnă mai mult de 6 ani de școală. Între 2015 și 2025, acest decalaj s-a adâncit în România, în timp ce media OCDE s-a redus, pe fondul scăderii performanței elevilor defavorizați, în timp ce performanța celor avantajați a rămas stabilă.

Statutul socioeconomic explică 22% din variația performanței la științe în România, aproape dublu față de media OCDE de 12%. Doar 7% dintre elevii defavorizați din România reușesc să ajungă în sfertul superior de performanță la științe, considerați rezilienți academic, comparativ cu 12% în media OCDE.

Această tendință confirmă avertismentul transmis de Schleicher în editorialul trimis către Edupedu. „Adevăratul test este dacă o țară poate crea excelență la scară largă”, a spus directorul pentru Educație al OCDE, care a subliniat că progresul înregistrat de România în ultimul deceniu nu a ajuns în mod egal la fiecare elev.

Curiozitate și implicare, printre puținele evoluții pozitive

PISA 2025 a măsurat, pe lângă performanța academică, o serie de atitudini ale elevilor față de învățare. În România, 77% dintre elevi se declară curioși despre lucruri diferite, comparativ cu 73% în media OCDE, iar 63% spun că depun un efort suplimentar atunci când sarcinile devin dificile, față de o medie OCDE de 60%. Doar 22% dintre elevii români consideră că școala a fost o pierdere de timp, sub media OCDE de 24%. Totuși, între 2022 și 2025, procentul elevilor curioși a scăzut cu 4,8 puncte procentuale în România, iar procentul celor cu o mentalitate de creștere, adică al celor care cred că inteligența poate fi dezvoltată prin efort, este de 61%, sub media OCDE de 69%.

Andreas Schleicher a punctat aceste calități drept resurse esențiale pentru viitor. „Educația este întotdeauna un demers uman”, a spus el, adăugând că elevii învață cel mai bine atunci când simt că profesorii lor cred în ceea ce pot deveni.

Sprijinul profesorilor, real dar în scădere ușoară

Aproximativ 7 din 10 elevi români, mai exact 68%, spun că profesorii lor manifestă un interes real față de învățarea lor, procent apropiat de media OCDE de 69% și cifră citată chiar de Schleicher în editorialul video. Totuși, comparativ cu 2015, când procentul era de 70%, se observă o ușoară scădere. La fel, proporția elevilor care spun că profesorul continuă să predea până când toată clasa înțelege a scăzut de la 73% în 2015 la 69% în 2025, iar cea legată de sprijinul suplimentar oferit a scăzut de la 71% la 68%.

În schimb, climatul disciplinar din orele de științe este mai bun în România decât media OCDE și s-a îmbunătățit față de 2015. Doar 16% dintre elevi spun că nu pot lucra bine în majoritatea sau în toate orele, sub media OCDE de 19%, iar 22% raportează zgomot și dezordine care perturbă orele, sub media OCDE de 31%.

Tehnologia și inteligența artificială, folosite intens, dar nu întotdeauna eficient

Elevii din România petrec, în medie, 1,6 ore pe zi folosind dispozitive digitale la școală pentru activități de învățare, sub media OCDE de 1,7 ore, dar 1,7 ore pe zi pentru activități fără legătură cu învățarea, peste media OCDE de 1,1 ore. Aproape 3 din 10 elevi, 29%, spun că sunt distrași frecvent de colegi care folosesc dispozitive digitale în orele de științe, iar acest lucru este asociat, în România, cu un scor mai mic cu 18 puncte la științe.

Interzicerea telefoanelor mobile în școli a crescut semnificativ, de la 22% dintre elevi în 2022 la 49% în 2025, ajungând la nivelul mediei OCDE. În privința inteligenței artificiale, 40% dintre elevii români folosesc chatboți precum ChatGPT cel puțin o dată pe săptămână pentru teme, ușor sub media OCDE de 46%.

Avertismentul lui Andreas Schleicher privind tehnologia, transmis în editorialul pentru Edupedu, rămâne valabil pentru România: „Nu ajungem în formă privind sportul la televizor, ajungem în formă practicând sport”, a spus directorul OCDE, care a adăugat că scopul tehnologiei nu ar trebui să fie acela de a face lucrurile mai ușoare, ci de a-i face pe elevi mai puternici din punct de vedere cognitiv.

Familiile, sprijin stabil, dar percepute mai degrabă drept clienți

Spre deosebire de majoritatea țărilor participante la PISA, unde sprijinul familial raportat de elevi a scăzut semnificativ între 2022 și 2025, în România acesta a rămas relativ stabil. 76% dintre elevi spun că părinții îi întreabă cel puțin săptămânal ce au făcut la școală, iar 63% discută cel puțin săptămânal despre eventualele probleme școlare.

Totuși, potrivit datelor citate de Andreas Schleicher, părinții din România se văd prea des pe ei înșiși drept clienți ai școlii, nu ca parteneri ai acesteia. „Cele mai puternice sisteme de educație îi tratează pe părinți ca parte a comunității școlare”, a spus directorul OCDE, care a cerut o implicare mai activă a familiilor, nu neapărat sub forma orelor suplimentare petrecute la teme, ci prin mesajul transmis copiilor că educația lor contează.

Absenteism în scădere, întârzierile în creștere

Datele PISA 2025 arată o evoluție contradictorie a comportamentului școlar al elevilor români. Procentul celor care au lipsit cel puțin o zi întreagă de la școală în ultimele două săptămâni dinaintea testării a scăzut de la 46% în 2022 la 33% în 2025, iar cel al elevilor care au chiulit de la cel puțin o oră a scăzut de la 60% la 39%. În schimb, procentul celor care au ajuns cu întârziere la școală a crescut de la 57% la 65%, peste media OCDE de 50%.

Bullying-ul a rămas relativ stabil în România, 21% dintre elevi raportând că au fost victime de cel puțin câteva ori pe lună, aproape de media OCDE de 20%, în timp ce în majoritatea celorlalte țări fenomenul a crescut între 2022 și 2025.

Metodologie

Testarea PISA 2025 s-a concentrat pe științe, cu matematica și citirea ca domenii secundare, alături de o evaluare inovatoare a rezolvării computaționale de probleme și de o componentă opțională de engleză ca limbă străină, la care România a participat. Rezultatele pentru engleză și pentru autonomia elevilor în învățare urmează să fie publicate în 2027.

În România, 7.725 de elevi din 322 de școli au participat la testare, reprezentând aproximativ 172.000 de elevi de 15 ani, adică 76% din această grupă de vârstă. La nivel global, peste 760.000 de elevi din 91 de țări și economii au fost testați, reprezentând circa 33 de milioane de adolescenți de 15 ani. OCDE precizează că toate datele colectate în România au îndeplinit standardele de calitate PISA. Nota de țară pentru România a fost redactată de Francesco Avvisati, din Direcția pentru Educație și Competențe a OCDE.

La nivel OCDE, tabloul general arată că 20% dintre elevii de 15 ani din țările OCDE nu reușesc să atingă nivelul minim de competență în niciuna dintre cele trei materii testate, față de 16% în 2022. Potrivit prefaței raportului, semnată de secretarul general al OCDE, Mathias Cormann, scăderea performanței la citire, cea mai accentuată dintre cele trei domenii, între 2015 și 2025, este deosebit de îngrijorătoare, pentru că afectează capacitatea elevilor de a evalua critic informația într-o lume tot mai digitalizată.