Scrisoare pentru mine, episodul 2: Dacă totuși, vrei neapărat să te faci profesor, măcar nu te duce în marile orașe / Op Ed Andrei Schvab, lector universitar

• Episodul 2- Să nu cumva să alegi un oraș mare (pentru a înțelege un pic mai bine anumite referințe recomand citirea primei părți)

Dragă mine la 18-19 ani,

Dacă te cunosc cât de cât eu mai tânăr, am o vagă impresie că nu prea o să mă asculți. Tu ești o fire care are nevoie de argumente clare, nu de sfaturi și de vorbe. Celebra fală ardelenească, lasă că le știi tu mai bine pe toate, n-o fi necuratul chiar atât de… nespălat. Ca ardelean neaoș, simți o plăcere irezistibilă de câte ori vezi un zid să îți spui: de ce să-l ocolești când poți să te lovești de acesta zi de zi, de zi, până la urmă trebuie să cedeze, nu? Știu că nu îți convine, dar un zid fie se sparge ușurel cu dalta, fie îl sapi la fundație, fie îl ocolești. Mai e o soluție, te împrietenești cu el și devii și tu unul.

Dacă tot insiști atât și numai nu vrei să asculți, dacă tu tot alegi să mergi pe cărarea îngustă, mocirloasă și bolovănească a pedagogiei, să nu cumva să alegi un oraș mare. Știu, te crezi deștept, doar pentru că ai terminat un liceu de prestigiu și ai fost un olimpic (mediocru, dar e greu să recunoști) și ai terminat facultatea la București. Și nu te-ai oprit doar la licență, ai simțit o chemare lăuntrică și ai continuat și cu următoarele două trepte. Pe lângă asta, fala de ardelean îți umflă orgoliul doar pentru că ai impresia că ai petrecut mai mult timp în sala de lectură decât în cluburi. Nu o să îți placă ce ai să auzi, dar viața nu e despre a fi printre cei mai buni. Aceea e doar o himeră. Cea mai mare parte a vieții înseamnă să fii la locul potrivit în momentul potrivit. Tot ce ți se întâmplă bun în viață nu e meritul tău, doar ai avut norocul să fii în locul potrivit și să cunoști oamenii potriviți. Iar dacă la un eșec e vina altcuiva decât a ta, nu ai înțeles din viață nimic sinea mea mai tânără.

Dacă totuși, vrei neapărat să te faci profesor, măcar atâta tot ascultă la mine. Nu te duce în marile orașe! Guvernul, în înțelepciunea lui de buticar-contabil, vrea să îți lase impresia că un leu la Cluj are aceeași valoare ca un leu la Baia Sprie. Salariile profesorilor sunt identice indiferent unde predai, ba mai mult, dacă predai în mediul rural, primești un spor. Chiar și gradația de merit e aceeași. Singurul lucru neplăcut la orașele mici e că piața de meditații este mai restrânsă. Dar nu te panica, și așa dacă nu ești profesor de Română sau Matematică sunt șanse mici oricum să prinzi meditații. Bine, mai prind ceva meditații colegii de Fizică/Chimie și Biologie cu cei care se pregătesc pentru Medicină, cei cu limbile străine și extrem de rar cei a căror materie se întâmplă să fie efemer, materie de Bacalaureat.

O să spui bine, dar viața culturală? Cu ce îmi hrănesc sufletul? Teatrele, operele, cinematografele…. Ai locuit aproape 20 de ani în București. De câte ori ai fost în medie? de 3-4 ori pe an? Tu ai impresia că după ce corectezi 150 de lucrări și nu ști cum să faci să le dai un 5 (în caz că se gândește cineva cumva să se uite peste evaluarea ta), după ce duci copilul la activitățile extracuriculare, după ce te întorci de la al doilea loc de muncă, mai ai chef să stai în trafic ca să ajungi la destinație și să stai în înghesuială și gălăgie? Nu mai bine stai undeva la țară, aer curat, liniște, 2 purcei, 10 găini? Ce tot atâta cultură? Ai tu bani de cultură? (Nu pot să nu citez din Filantropica: Demnitatea ta? La banii tăi, tu-ţi permiți să ai demnitate?)

Ești ușor ipohondru, o să îmi spui: bine, dar vreau să fiu aproape de un spital mare, universitar, unde sunt cei mai buni profesori-doctori. Întreabă în stânga și în dreapta, sunt 3-4 orașe medicale în toată țărișoara asta. În aproape orice alt oraș din țara asta riști să mori de la cele mai banale intervenții chirurgicale plimbându-te între spitale. Hai să îți spun un banc care mi-a dat fiori și îmi dă în continuare. Într-un mare oraș, care mai e și centru universitar de medicină, circulă următorul banc: – Care este cel mai bun doctor din oraș? – Trenul de București, zice lumea. Ce e mai grav e că s-ar putea să fie adevărat pentru multe alte orașe cu trenul de Cluj sau de Iași, deși nu multe orașe se pot lăuda ca sunt oraș universitar de medicină.

Ascultă argumentul meu. Știu, mă repet deja a treia oară, dar dacă te faci profesor, nu te face profesor într-un mare oraș. Salariul primit are o cu totul altă valoare în diferite locuri. Uite și argumentul meu. O să ajungi la un salariu de vreo 5000 de lei net cam după vreo 5-7 ani (plecând de la premisa foarte puțin probabilă că te titularizezi). Dacă ai da tot salariul tău net pentru a plăți un apartament vechi de 50 mp la costul pieței, ai avea nevoie de 3.6 ani la Reșița și 12.7 ani la Cluj-Napoca (mulțumesc pe această cale Imobiliare.ro, divizia Market 360 pentru furnizarea datelor privind costul mediu/mp al unui apartament vechi în semestrul 2 din 2025 pentru fiecare municipiu reședință de județ). Cu alte cuvinte în Cluj trebuie să lucrezi de aproape 3.5 ori mai mult pentru un apartament de 50 mp (42k euro în Reșița vs 149k de euro în Cluj-Napoca). Sper că nu ai de gând să îmi spui că un profesor de Geografie din Cluj are de trei ori mai vălurită salteaua de la toată agoniseala din meditații. Și sunt extrem de conservator în evaluare. Un kilogram de roșii în Cluj nu costă cât unul în Reșița. Cu alte cuvinte, nu am ținut deloc cont în această analiză de costul vieții.

Fig. 1. Prețul mediu în euro al unui apartament vechi de 50 mp. Sursa datelor: Imobiliare.ro Market 360. Datele sunt din semestrul 2 al anului 2025.

Uite, la tine acasă, în Baia Mare, ai de plătit 5.9 ani pentru un apartament, în timp ce la Constanța ai de plătit 7.8 ani, adică 70k de euro vs 91k de euro. La salariul tău în 2026, banca îți oferă un credit de 75k de euro. Acuma înțelegi de ce cadre didactice universitare stau la 35, 40, 45, 50 de ani la cămin, unde îți speli rufele și faci de mâncare la comun cu colegii de palier? Pentru ce? Pentru plăcerea de a educa viitori profesori care să treacă și ei prin ce treci tu? Pentru plăcerea de a lupta cu toți cei care văd desuetă chemarea de profesor și o atacă zilnic, în toate modurile posibil? Nu mai bine te faci tu agent de poliție sau soldat gradat?

Fig. 2. Prețul mediu, în euro, al unui metru pătrat la un apartament vechi. Sursa datelor: Imobiliare.ro Market 360. Datele sunt din semestrul 2 al anului 2025.

Fig. 3. Câți ani de salarii complete de 5000 de lei net trebuie să plătești pentru un apartament vechi de 50 mp. Sursa datelor: Imobiliare.ro Market 360. Datele sunt din semestrul 2 al anului 2025.

Dragă mine mai tânăr, dacă nici asta nu te convinge, nu știu ce o va face. Meritocrația e doar un vis folosit pentru a liniști spiritele: lasă că vine și rândul meu. Te trezești la 50 de ani că stai într-o garsonieră cu două pisici și concediile tale vor fi în stațiuni de wellness holistic precum: Sighet, Socola, Palazu Mare, Săpoca, Ștei, Borșa CJ, Bălăceanca, Voila sau Gătaia.

Dacă tot mai vrei să te faci profesor, mergi într-un oraș mic. Ai grijă de relația ta financiară cu banca (cu cât mai mică, cu atât mai bună). În țărișoara noastră banii munciți se fac dacă îi muncești în străinătate (ce ironie), dacă ești… nu vreau să mai repet meseriile, citește prima mea scrisoare pentru tine. Altfel viață decentă duci dacă o moștenești, dacă o furi sau dacă (urmărește Yellowstone pentru al treilea motiv).

PS: la cum nu ai ascultat de sfaturile mele, pun pariu că nu ai jucat nici numerele mele la 6/49. Încăpățânat mai ești. Unde crezi că ajungi cu munca cinstită de lefegiu?

PS2: dacă nici politica nu îți place, nici sfaturile nu mi le asculți, cum vrei să te mai ajut?