Federația Sindicatelor din Educație „Spiru Haret”, Federația Sindicatelor Libere din Învățământ și Federația Națională Sindicală „Mater” au solicitat conducerilor partidelor politice din coaliția de guvernare, PNL, PSD și USR, o întâlnire în regim de urgență pentru identificarea unor soluții care să remedieze „consecințele deosebit de grave” produse de măsurile adoptate prin Legea nr. 141/2025 și legislația secundară emisă de Ministerul Educației și Cercetării, potrivit unor adrese trimise partidelor pe 18 septembrie. Conform unor surse Edupedu.ro, până la această dată, 1 octombrie, sindicatele nu au primit niciun răspuns din partea partidelor din coaliția de guvernare.
- Amintim că pe 30 septembrie, reprezentanții principalelor organizații sindicale din educație, FSLI și FSE Spiru Haret, au protestat în fața Ministerului Educației și Cercetării cu mesaje precum „Partidele pe subvenție, școala pe avarie!” sau „Mai puțini bani în campanii, mai mulți în școli și-n cancelarii!”
- Protestul a avut loc la o zi după cel organizat luni după-amiază, în fața guvernului, de Alianța organizațiilor studențești, ANOSR, cu susținerea sindicatelor, manifestație ce a reunit circa 300 de participanți. Un nou protest al studenților este anunțat pentru joi, 2 octombrie, ora 11.00, în Piața Victoriei. Alianța organizațiilor studențești cere discuții cu premierul Bolojan
Sindicatele solicită ca măsurile legislative necesare pentru eliminarea prevederilor din Legea nr. 141/2025 să fie adoptate până la sfârșitul anului 2025, pentru ca etapele de mobilitate a personalului, planul de școlarizare și rețeaua școlară aferente anului 2026-2027 să se bazeze pe o legislație corectată.
Potrivit celor trei federații, efectele acestei legi – adoptate „din considerente pur contabile” – au început deja să se facă simțite în școli.
„Efect al măsurilor dispuse din considerente pur contabile (care nu țin cont de realitățile școlii românești, de posibilitățile reale ale sistemului de a face față unor asemenea schimbări și de opiniile specialiștilor în științele educației) prin Legea nr. 141/2025 – dublate de legislația secundară emisă de Ministerul Educației și Cercetării – în prezent ne confruntăm cu:
1. Creșterea normei didactice de predare cu 2-4 ore – ceea ce înseamnă mai multă muncă pentru același salariu, dar și dispariția a peste 15.000 de norme/posturi didactice;
2. Dispariția a sute de unități de învățământ, cu riscul concedierii personalului didactic auxiliar și administrativ încadrat la nivelul unităților comasate;
3. Revenirea la efectivele de elevi/preșcolari „istorice” și comasări de grupe/clase, având drept consecință scăderea calității actului educațional și reducerea numărului de norme/posturi;
4. Reducerea cu peste 50% a tarifului utilizat pentru remunerarea activității efectuate în regim de „plată cu ora” – ceea ce conduce atât la diminuarea substanțială a veniturilor cadrelor didactice încadrate la plata cu ora, cât și la compromiterea specializărilor și disciplinelor deficitare în resursă umană calificată, astfel că elevii vor fi lipsiți de acces corespunzător la aceste materii;
5. Imposibilitatea practică și obiectivă de desfășurare a activității în condiții corespunzătoare de către personalul didactic de conducere, de îndrumare și de control (atât activitatea la catedră, cât și cea specifică funcției deținute).”
„Toate aceste măsuri de ‘eficientizare’ adoptate de Guvern și Ministerul Educației și Cercetării împotriva învățământului vor avea un cost mult mai mare pe termen mediu și lung și vor conduce, în final, la scăderea calității actului educațional și periclitarea viitorului tinerelor generații și al școlii românești”, avertizează federațiile sindicale.
Liderii sindicali atrag atenția că anul școlar 2025-2026 a început sub semnul protestelor și conflictelor și că, dacă nu se dorește ca întregul an școlar/universitar să fie marcat de proteste, partidele din arcul guvernamental trebuie să inițieze „un dialog real și corect” cu organizațiile sindicale, părinților, elevilor și studenților.