Sindicatele din Educație au reacționat la declarațiile premierului Ilie Bolojan referitoare la faptul că norma didactică ar fi scăzut în ultimii an. „Opinia publică trebuie să știe că, în ultimele decenii, norma didactică de predare a fost constantă”, se arată într-un comunicat al sindicatelor. Miercuri seara, premierul Ilie Bolojan a declarat că în ultimii ani, în educație, au fost luate măsuri precum reducerea normelor didactice, scăderea numărului de elevi din clasă și creșterea salariilor profesorilor.
- Din toamna, norma didactică de predare crește, în medie, cu 2 ore. Este vorba despre Legea nr. 141/2025, cunoscută drept „Legea Bolojan”, care modifică și completează Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023. Legea 141/2025 privind unele măsuri fiscal-bugetare, cunoscută drept Legea Bolojan, a intrat în vigoare, după publicarea în Monitorul Oficial vineri noaptea, pe 25 iulie 2025.
„Federația Sindicatelor Libere din Învățământ, Federația Sindicatelor din Educație „SPIRU HARET” și Federația Națională Sindicală „ALMA MATER” condamnă ferm declarațiile premierului Ilie Bolojan, conform cărora norma didactică de predare ar fi scăzut în ultimii ani. Afirmația este complet falsă, lipsită de orice fundament și fie demonstrează o gravă lipsă de cunoaștere a realităților din sistemul de învățământ românesc, fie lansarea ei în spațiul public a fost făcută special, cu un scop manipulator, chiar dacă este cunoscut adevărul”, se arată în comunicat.
Conform sindicatelor, „opinia publică trebuie să știe că, în ultimele decenii, norma didactică de predare a fost constantă, iar acum, folosindu-se date false, a ajuns printre cele mai mari din UE, în condițiile în care munca profesorilor din România este mult mai complexă decât cea a cadrelor didactice din majoritatea celorlalte state membre ale UE, state unde și salariile sunt mult mai mari!”
Reprezentanții profesorilor au vorbit despre efectele declarației premierului în spațiul public și sunt de părere că acesta ar trebui ,să retracteze public aceste afirmații”.
„Domnul Ilie Bolojan știe că o astfel de afirmație (neadevărată), lansată de o figură cu autoritate, distorsionează percepția publicului asupra muncii cadrelor didactice, iar intenția sa a fost însă clară: să justifice, în mod fals, aceste măsuri de austeritate luate fără nicio consultare și fără studii de impact.
Domnul prim-ministru ar fi trebuit să știe că munca unui profesor nu se limitează la orele de predare. Corectarea lucrărilor, pregătirea orelor, evaluarea elevilor, orele de consiliere și activitățile extracurriculare sunt o componentă vitală a normei de muncă și sunt, de cele mai multe ori, nereglementate și neremunerate corespunzător. Sau poate știe, dar…
Premierul Ilie Bolojan ar trebui, din decență față de sutele de mii de cadre didactice, să retracteze public aceste afirmații și să inițieze un dialog real bazat pe date concrete și pe o înțelegere corectă a nevoilor din sistemul de învățământ.”
Despre norma didactică
Conform Legii Bolojan, noile norme didactice sunt:
- pentru învățători și profesori de învățământ primar, norma didactică rămâne de tip „un post pe clasă”, dar cu 2 ore obligatorii de pregătire remedială pe săptămână
- pentru profesorii de gimnaziu, liceu, postliceal, precum și cei din clasele cu program integrat de artă și sport sau din unități extrașcolare, norma crește la 20 de ore pe săptămână, dacă aceștia au cel puțin licență în cariera didactică
- excepție: profesorii cu grad didactic I sau titlul de profesor emerit, care desfășoară activitate de mentorat, vor avea normă redusă la 18 ore pe săptămână
- profesorii de instruire practică și maiștrii-instructori vor avea norme de 26 de ore pe săptămână (cu licență), respectiv 22 de ore (dacă au gradul I și activitate de mentorat)
- în învățământul special, norma este de 18 ore pentru profesori la predare și terapii specifice, respectiv 22 de ore pentru educatori și maiștri instructori
- cadrele didactice cu peste 25 de ani vechime și gradul I, sau care dovedesc performanță educațională, pot beneficia de o reducere a normei cu 2 ore pe săptămână, fără afectarea salariului, în baza unei metodologii aprobate de Minister
În plus, în perioada 2025-2026 până în 2029-2030, este valabil un regim special care permite includerea în norma didactică a unor activități precum pregătirea pentru examene naționale, performanță educațională și învățare remedială.
Este prima creștere a normei didactice din 1995 încoace. Atunci, prin Legea Statutului cadrelor didactice, prevăzută de legea învățământului, dar aprobată separat doi ani mai târziu, erau stabilite normele didactice de 18 ore în învățământul preuniversitar.
Reamintim că Ministerul Educației și Cercetării nu a prezentat nicio analiză a fundamentării măsurilor din legea 141/2025, în afara declarațiilor făcute de ministrul Daniel David în ieșirile sale publice. În schimb, analiza solicitată Institutului de Științe ale Educației de Edupedu.ro a fost cenzurată de ministrul David sub pretextul unui peer review pentru că îi contrazicea cu date și studii argumentele folosite.
Redăm textul integral al sindicatelor din Învățământ:
„Federația Sindicatelor Libere din Învățământ, Federația Sindicatelor din Educație „SPIRU HARET” și Federația Națională Sindicală „ALMA MATER” condamnă ferm declarațiile premierului Ilie Bolojan, conform cărora norma didactică de predare ar fi scăzut în ultimii ani. Afirmația este complet falsă, lipsită de orice fundament și fie demonstrează o gravă lipsă de cunoaștere a realităților din sistemul de învățământ românesc, fie lansarea ei în spațiul public a fost făcută special, cu un scop manipulator, chiar dacă este cunoscut adevărul.
Opinia publică trebuie să știe că, în ultimele decenii, norma didactică de predare a fost constantă, iar acum, folosindu-se date false, a ajuns printre cele mai mari din UE, în condițiile în care munca profesorilor din România este mult mai complexă decât cea a cadrelor didactice din majoritatea celorlalte state membre ale UE, state unde și salariile sunt mult mai mari!
În plus, cerințele și presiunile asupra cadrelor didactice au crescut constant, pe fondul unor „reforme“ continue (însă fără nicio finalitate) și a unei finanțări sub standardele minime europene. Înainte să facă o astfel de afirmație descalificantă pentru un demnitar de un asemenea rang, poate domnul prim-ministru ar fi trebuit să verifice de ce peste 700 de milioane de euro din PNRR au fost pierdute și să spună cine se face vinovat de o asemenea indolență, fiind astfel văduvit de o sumă consistentă un domeniu cu atâtea nevoi, cum este sistemul educațional.
Domnul Ilie Bolojan știe că o astfel de afirmație (neadevărată), lansată de o figură cu autoritate, distorsionează percepția publicului asupra muncii cadrelor didactice, iar intenția sa a fost însă clară: să justifice, în mod fals, aceste măsuri de austeritate luate fără nicio consultare și fără studii de impact.
Domnul prim-ministru ar fi trebuit să știe că munca unui profesor nu se limitează la orele de predare. Corectarea lucrărilor, pregătirea orelor, evaluarea elevilor, orele de consiliere și activitățile extracurriculare sunt o componentă vitală a normei de muncă și sunt, de cele mai multe ori, nereglementate și neremunerate corespunzător. Sau poate știe, dar…
Premierul Ilie Bolojan ar trebui, din decență față de sutele de mii de cadre didactice, să retracteze public aceste afirmații și să inițieze un dialog real bazat pe date concrete și pe o înțelegere corectă a nevoilor din sistemul de învățământ.
Analizând avalanșa de măsuri iresponsabile luate împotriva sistemului educațional prin Legea nr. 141/2025, precum și lipsa totală de interes legată de atragerea fondurilor pentru investiții din PNRR, se trage o singură concluzie: Guvernul Bolojan are misiunea mascată de a falimenta învățământul de stat. Atragem atenția că, în următorii cinci ani, zeci de mii de cadre didactice vor ajunge la vârsta pensionării, iar profesorii suplinitori calificați ar fi urmat să umple acest gol. Însă, odată eliminați anul acesta din sistem, aceștia vor migra spre alte domenii și nu vor mai reveni în învățământ.
În acest context, protestele celor trei federații din educație vor continua și în săptămânile viitoare, după următorul program:
19 august – Pichet la Ministerul Educației și Cercetării, în intervalul 1000 – 1130;
20 august – Pichet la Ministerul Educației și Cercetării, în intervalul 1000 – 1200;
21 august – Pichet la Ministerul Educației și Cercetării, în intervalul 1000 – 1130;
22 august – Pichet la Ministerul Educației și Cercetării, în intervalul 1000 – 1130;
25 august – Pichet la Ministerul Educației și Cercetării, în intervalul 1000 – 1130;
26 august – Pichet la Ministerul Educației și Cercetării, în intervalul 1000 – 1130;
27 august – Pichet la Ministerul Educației și Cercetării, în intervalul 1000 – 1200;
28 august – Pichet la Ministerul Educației și Cercetării, în intervalul 1000 – 1130;
29 august – Pichet la Ministerul Educației și Cercetării, în intervalul 1000 – 1130;
3 septembrie – Pichet la Ministerul Educației și Cercetării, în intervalul 1000 – 1200;
3 septembrie – Miting de protest în Piața Victoriei, în intervalul 1200 – 1300;
4 septembrie – Miting de protest în Piața Victoriei, în intervalul 1200 – 1300;
5 septembrie – Miting de protest în Piața Victoriei, în intervalul 1200 – 1300;
8 septembrie – Miting și marș de protest pe traseul Piața Victoriei – Palatul Cotroceni, în intervalul 1100 – 1600.
Educația nu este o problemă, ci o soluție!
Educația nu este o cheltuială, ci o investiție!”