Stresul profesorilor nu poate fi rezolvat doar prin cursuri de gestionare a emoțiilor, investiți în clase mai mici și condiții de muncă mai bune – concluzii pentru autorități într-un raport european

Stresul și epuizarea profesională a profesorilor nu pot fi combătute eficient doar prin cursuri de gestionare a emoțiilor sau programe individuale de sprijin, fără schimbarea condițiilor în care aceștia lucrează, reiese dintr-un raport publicat în 2026 de Agenția Europeană pentru Securitate și Sănătate în Muncă (EU-OSHA). Autorii recomandă școlilor să evalueze sistematic riscurile psihosociale, să reducă suprasolicitarea și să prevină violența și hărțuirea, iar autorităților să investească în reducerea numărului de elevi din clase și în îmbunătățirea condițiilor de muncă. Raportul avertizează că profesorii au tot mai multe responsabilități în afara predării, inclusiv sarcini asociate în mod tradițional părinților.

Documentul analizează cercetări privind sănătatea mintală și condițiile de muncă ale profesorilor, completate cu interviuri cu reprezentanți ai sectorului educațional. Autorii arată că profesorii sunt expuși unor riscuri specifice: volum mare de muncă, sarcini administrative, solicitări emoționale, comportamente dificile ale elevilor, conflicte cu părinții, violență și hărțuire.

„Deși societatea poate exprima un respect general pentru profesori, riscurile psihosociale precum salariile mici, volumul mare de muncă și echilibrul precar dintre viața profesională și cea personală pot submina acest respect în practică, determinându-i pe profesori să se simtă mai puțin apreciați decât sunt în teorie”, arată raportul.

Profesorii ajung să preia și responsabilități ale părinților

Raportul atrage atenția asupra extinderii responsabilităților școlii dincolo de activitatea didactică. Profesorilor li se cere să gestioneze probleme sociale și emoționale ale elevilor, să contribuie la prevenirea consumului de droguri și a violenței, să ofere sprijin copiilor aflați în dificultate și să răspundă unor așteptări tot mai mari din partea părinților.

Autorii semnalează că „unele responsabilități asociate în mod tradițional părinților ar putea fi transferate către școli”, adăugându-se sarcinilor deja numeroase ale profesorilor.

Această observație se bazează pe cercetările analizate și pe percepțiile reprezentanților educației intervievați, nu pe o măsurare directă a transferului de responsabilități.

Raportul arată că profesorii pot ajunge să se simtă vinovați atunci când nu reușesc să ofere elevilor tot sprijinul așteptat, iar preocupările legate de problemele de la școală pot continua și după încheierea programului.

Relațiile dificile cu părinții și criticile publice, inclusiv cele de pe rețelele sociale, reprezintă alte surse de presiune.

Ce trebuie să facă școlile și autoritățile pentru a reduce stresul profesorilor

În concluziile și recomandările lor autorii avertizează că riscurile psihosociale sunt încă subestimate în educație și gestionate insuficient. „Este necesară o abordare sistemică și specifică sectorului”, subliniază raportul.

Pentru angajatori, inclusiv conducerile școlilor, sunt recomandate următoarele măsuri:

• Evaluarea periodică a riscurilor psihosociale, folosind instrumente adaptate educației, precum OiRA, dezvoltat de EU-OSHA.
• Reducerea suprasolicitării prin organizarea mai bună a muncii și corelarea responsabilităților cu resursele disponibile.
• Adoptarea unor măsuri pentru echilibrul dintre viața profesională și cea personală, precum și pentru prevenirea violenței și hărțuirii.
• Implicarea profesorilor în deciziile școlii și dezvoltarea unui climat profesional bazat pe colaborare și sprijin.
• Asigurarea accesului la mentorat, formare și servicii de sprijin pentru sănătatea mintală.

Pentru autorități, raportul recomandă investiții în reducerea numărului de elevi din clase și îmbunătățirea raportului elevi-profesori, pentru diminuarea solicitărilor cognitive și emoționale. Reamintim că autoritățile române au făcut exact pe dos – au majorat numnărul de elevi în clase în ultimii doi ani școlari sub pretextul austerității bugetare.

Alte recomandări vizează combaterea precarității profesionale, asigurarea unor salarii echitabile, stabilirea unor limite sănătoase pentru comunicarea digitală și îmbunătățirea spațiilor de lucru.

Autorii menționează inclusiv amenajarea unor camere liniștite pentru profesori și reducerea zgomotului din școli.

Raportul subliniază că programele de sprijin pentru starea de bine au șanse mai mari să funcționeze atunci când sunt susținute de conducerea instituțiilor, au resurse alocate și sunt integrate în organizarea muncii.

În lipsa acestor condiții, intervențiile individuale riscă să nu rezolve cauzele stresului profesional.

În România, 37% dintre profesorii de gimnaziu spun că birocrația le provoacă stres

Cele mai recente date TALIS 2024, publicate de OCDE în 2025, arată că principalele surse de stres pentru profesorii de gimnaziu din România sunt responsabilitatea pentru rezultatele elevilor (43%), menținerea disciplinei la clasă (37%) și volumul prea mare de activități administrative (37%).

Procentele se referă la profesorii care consideră că respectivele situații le provoacă stres în măsură considerabilă sau foarte mare. 

În același timp, 7% dintre profesorii români declară că resimt foarte mult stres la locul de muncă, comparativ cu media OCDE de 19%. Procentul a crescut cu 2 puncte procentuale față de 2018.

Alți 4% spun că munca le afectează foarte mult sănătatea mintală, iar 3% indică efecte foarte mari asupra sănătății fizice. 

TALIS 2024 arată și că timpul total de muncă declarat de profesorii români cu normă întreagă a crescut cu 1,4 ore pe săptămână față de 2018, ajungând la 38,5 ore. Din acestea, profesorii declară în medie 20,2 ore de predare, 8,1 ore de pregătire a lecțiilor și 4,4 ore de corectare a lucrărilor.