Tița Angheluță, cadru didactic la Colegiul Economic „Virgil Madgearu” din București și profesor pentru învățământul primar la Școala 79 din Capitală, a spus că „sunt unele întrebări pe care le pun și copiilor de clasa a III-a, și liceenilor de clasa a X-a”. „Foarte greu cu liceenii ajung să scot metafore, să scot asocieri. Foarte greu. De ce oare? Unde îi pierdem noi pe copiii aceștia?”, a precizat aceasta duminică, 4 ianuarie, la emisiunea InfoEdu de la TVR Info.
Profesoara a vorbit și despre analfabetismul funcțional și a afirmat că este „foarte dureros” să-i spui asta unui tânăr:
„Exact cum spune doamna director, atât de mult mă doare când punem eticheta «sunt analfabeți funcțional». Este foarte dureros să spui asta unui tânăr și să-i spui în față «ești analfabet funcțional», pentru că el n-a fost singur. Este o etichetă a noastră, a tuturor celor care l-am urmărit de când a intrat, poate, la școală și până mai târziu. (…)
Tița Angheluță a menționat că, deși sunt întrebări pe care le pune atât elevilor de clasa a III-a, cât și elevilor de clasa a X-a, „foarte greu” ajunge să scoată metafore cu liceenii. Cadrul didactic se întreabă „unde îi pierdem noi pe copiii aceștia”:
„Sunt unele întrebări pe care le pun și copiilor de clasa a III-a, și liceenilor de clasa a X-a: de exemplu, dacă ziua de vineri ar fi fost o operație matematică, ce operație ai fi văzut-o tu? Și cei mici imediat spun «a fost o adunare repetată» și de ce. Foarte greu cu liceenii ajung să scot metafore, să scot asocieri. Foarte greu. De ce oare? Unde îi pierdem noi pe copiii aceștia?
Sunt tare curioasă unde se rupe, pentru că eu lucrez cu ei, vin la pregătitoare și sunt extraordinar de vii și fac cu ei foarte multe lucruri. Unde-i pierd? Anul trecut am lucrat cu copiii de clasa a VIII-a educație financiară. Foarte greu am lucrat și mă întrebam unde sunt copiii aceia, că tot eu lucram cu ei dimineață, dar erau mici, unde sunt? De ce nu pot să lucrez cu ei?”
Despre analfabetismul funcțional
Recent, Daniel David a subliniat că lipsa de pregătire a profesorilor este cauza principală a analfabetismului funcțional în școli: „Până la urmă, copiii vin cu un nivel de inteligență și un nivel de creativitate normale, ca să spun așa. Este treaba profesorilor ca, pornind pe o normalitate, copiilor să le transferi acele competențe”.
Ministrul Daniel David vorbește despre analfabetismul funcțional încă de la preluarea mandatului, l-a indicat chiar că ar fi o problemă de securitate națională, însă nicio măsură luată de acesta până în prezent nu atacă direct și în mod specializat această problemă a analfabetismului funcțional. Într-o analiză recentă Edupedu.ro a arătat cu o serie de măsuri luate prin Legea Bolojan au fost prezentate drept măsuri pentru reducerea acestui flagel. Potrivit analizelor internaționale pe subiect, acestea pot fi considerate improvizații.
De remarcat faptul că profesorii au fost în această vară și toamnă principala țintă a Guvernului din care face parte Daniel David în aplicarea măsurilor de austeritate. Discursul public al oficialilor la adresa școlii și a profesorilor s-a degradat constant în toată această perioadă. Au fost dați afară mii de profesori suplinitori, au dispărut din cifrele oficiale mii de titulari, veniturile le-au fost reduse prin mărirea normei didactice și tăierea plății cu ora sau restrângerea degrevărilor pentru profesori și inspectori.
Declarațiile ministrului Daniel David vin în contextul în care România s-a clasat pe penultimul loc din Uniunea Europeană și pe locurile 45–48 la nivel global, din 81 de țări și teritorii, în cadrul testării PISA 2022. Procentul elevilor români cu competențe sub nivelul minim de performanță a fost de:
- Matematică: 51%
- Citire: 42%
- Științe: 44%
Aceste procente indică o creștere a analfabetismului funcțional față de testarea anterioară, cea din 2018.
O analiză Eurydice publicată în 2025 arată că România este printre statele membre UE care au întreprins cele mai puține măsuri sistematice pentru combaterea analfabetismului funcțional. Spre deosebire de alte țări care au implementat reforme consistente în curriculum, formarea profesorilor sau sprijin individualizat pentru elevi, România a mizat aproape exclusiv pe intervenții punctuale și adesea prost finanțate.