Țările europene se mobilizează să introducă interdicții privind accesul copiilor la social media, deși nu se știe cum ar putea să funcționeze asemenea măsuri, în condițiile în care cadrul legal european se zbate să țină pasul cu marile platforme – analiză Deutsche Welle

Foto: Freepik.com

Tot mai multe autorități din statele europene anunță intenții sau măsuri de interzicere a accesului copiilor cu vârste de până la 15-16 ani la rețelele sociale, în condițiile în care unii experți pun sub semnul întrebării modul cum ar putea funcționa în realitate astfel de măsuri, arată o analiză publicată la sfârșitul săptămânii trecute de Deutsche Welle. Sursa pune aceste evoluții în contextul în care legislația europeană în domeniul protecției digitale se zbate, potrivit unor observatori, să țină pasul cu marile platforme online.

În România, premierul Ilie Bolojan a respins, săptămâna trecută, inițiativele apărute chiar în guvernul său cu privire la o limitare a accesului copiilor la rețelele sociale, exprimându-și îndoiala că o astfel de măsură ar fi eficientă. Poziția lui se face auzită în condițiile în care, potrivit analizei DW citate, se înmulțesc țările europene care au în vedere asemenea decizii, precum cea aplicată la finalul anului trecut de Australia.

Inițiative trecute în revistă de DW:

În ultimele zile, pe lângă situațiile semnalate de DW, proiecte similare au fost anunțate și în Slovenia, dar și în Cehia.

DW amintește că președinta Comisiei Europene, Ursula von Der Leyen, a exprimat sprijinul pentru un sistem de tip majorat digital aplicabil la nivelul întregii UE. Amintim că, în prealabil, Comisia Europeană se opusese interzicerii accesului minorilor cu vârste sub 15 ani la rețelele sociale, cum ceruse la nivel european președintele francez Emmanuel Macron.

Deutsche Welle îl citează pe Paul O. Richter, reprezentant al grupului de analiză Bruegel din Bruxelles, potrivit căruia la nivel european este analizat în prezent un posibil sistem digital de verificare a vârstei utilizatorilor care să nu compromită datele personale ale acestora, precum data nașterii, adresa sau coduri personale. Pe de altă parte, Marc Damie, reprezentant al unei mișcări franceze pentru drepturi digitale, arată că detaliile în acest sens sunt neclare, iar orice interdicții riscă să ducă la efecte contrare. ”Suntem de acord că există o problemă, social media cauzează probleme de sănătate mintală, dar o astfel de interdicție” ar fi doar o măsură simbolică, nu o soluție reală, este citat Damie, reprezentând mișcarea „ctrl+alt+reclaim”. Aceasta a ridicat obiecții inclusiv față de pragul de vârstă, susținând că adicția „nu se oprește la 15 sau 16 ani”.

Dar, potrivit lui Richter, reprezentantul grupului Bruegel, în rândul statelor membre se simte frustrarea că UE nu ar fi capabilă să aplice în mod eficient legi comunitare asupra marilor companii de tehnologie străine, care, în cea mai mare parte, provin din SUA. Iar respectarea obligațiilor „nu s-a petrecut în mod relevant, în practică. De aceea propuneri mai restrictive, inclusiv interdicții social media, au atras mai mult sprijin”, este citat el de DW.

Exit mobile version