Țările europene se mobilizează să introducă interdicții privind accesul copiilor la social media, deși nu se știe cum ar putea să funcționeze asemenea măsuri, în condițiile în care cadrul legal european se zbate să țină pasul cu marile platforme – analiză Deutsche Welle

137 de vizualizări
Foto: Freepik.com
Tot mai multe autorități din statele europene anunță intenții sau măsuri de interzicere a accesului copiilor cu vârste de până la 15-16 ani la rețelele sociale, în condițiile în care unii experți pun sub semnul întrebării modul cum ar putea funcționa în realitate astfel de măsuri, arată o analiză publicată la sfârșitul săptămânii trecute de Deutsche Welle. Sursa pune aceste evoluții în contextul în care legislația europeană în domeniul protecției digitale se zbate, potrivit unor observatori, să țină pasul cu marile platforme online.

În România, premierul Ilie Bolojan a respins, săptămâna trecută, inițiativele apărute chiar în guvernul său cu privire la o limitare a accesului copiilor la rețelele sociale, exprimându-și îndoiala că o astfel de măsură ar fi eficientă. Poziția lui se face auzită în condițiile în care, potrivit analizei DW citate, se înmulțesc țările europene care au în vedere asemenea decizii, precum cea aplicată la finalul anului trecut de Australia.

Inițiative trecute în revistă de DW:

  • Un proiect de lege aflat în procedură parlamentară în Franța, pentru interzicerea accesului copiilor sub 15 ani la social media.
  • Premierul spaniol Pedro Sanchez a anunțat o inițiativă similară care să fie adoptată de urgență
  • În Danemarca, grupurile politice au ajuns la un acord potrivit căruia accesul la unele platforme social media ar trebui interzis, dar nu există încă o lege aplicată în acest sens
  • Italia a introdus un proiect în Parlament pentru a impune unele restricții legate de social media, inclusiv în legătură cu influencerii-copii, sub vârsta de 15 ani
  • O interdicție similară este pregătită și în Grecia, iar altele sunt în analiză în Austria și, în afara UE, în Marea Britanie. 

În ultimele zile, pe lângă situațiile semnalate de DW, proiecte similare au fost anunțate și în Slovenia, dar și în Cehia.

DW amintește că președinta Comisiei Europene, Ursula von Der Leyen, a exprimat sprijinul pentru un sistem de tip majorat digital aplicabil la nivelul întregii UE. Amintim că, în prealabil, Comisia Europeană se opusese interzicerii accesului minorilor cu vârste sub 15 ani la rețelele sociale, cum ceruse la nivel european președintele francez Emmanuel Macron.

Deutsche Welle îl citează pe Paul O. Richter, reprezentant al grupului de analiză Bruegel din Bruxelles, potrivit căruia la nivel european este analizat în prezent un posibil sistem digital de verificare a vârstei utilizatorilor care să nu compromită datele personale ale acestora, precum data nașterii, adresa sau coduri personale. Pe de altă parte, Marc Damie, reprezentant al unei mișcări franceze pentru drepturi digitale, arată că detaliile în acest sens sunt neclare, iar orice interdicții riscă să ducă la efecte contrare. ”Suntem de acord că există o problemă, social media cauzează probleme de sănătate mintală, dar o astfel de interdicție” ar fi doar o măsură simbolică, nu o soluție reală, este citat Damie, reprezentând mișcarea „ctrl+alt+reclaim”. Aceasta a ridicat obiecții inclusiv față de pragul de vârstă, susținând că adicția „nu se oprește la 15 sau 16 ani”.

  • DW arată că UE sprijină proiectul unui majorat digital, dar a avertizat țările membre să nu depășească sau să intervină împotriva cadrului oferit de Digital Services Act, principalul cadru legislativ european care impune companiilor de tehnologie să ia măsuri pentru reducerea riscurilor legate de algoritmi și de influențarea minorilor.

Dar, potrivit lui Richter, reprezentantul grupului Bruegel, în rândul statelor membre se simte frustrarea că UE nu ar fi capabilă să aplice în mod eficient legi comunitare asupra marilor companii de tehnologie străine, care, în cea mai mare parte, provin din SUA. Iar respectarea obligațiilor „nu s-a petrecut în mod relevant, în practică. De aceea propuneri mai restrictive, inclusiv interdicții social media, au atras mai mult sprijin”, este citat el de DW.


1 comment
  1. taiati complet platformele ! ne manânca timpul , banii și sanatatea !!
    platformele sunt facute sa faca bani , sa inducă comportamente de consum.
    adultii sunt primii care trebuie sa renununte la viața din colivia telefonului!!!
    copiii imita adultii !!!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Evaluare Națională 2026. Fostul ministru al Educației, Daniel David: evaluările pentru clasele a II-a, a IV-a și a VI-a trebuie să fie mai diverse și să vizeze competențele inclusiv în utilizarea lor în viața de zi cu zi

Competențele vizate în evaluările naționale pentru clasele a II-a, a IV-a și a VI-a, evaluări programate în săptămânile următoare, ar trebui „să fie mai diverse și/sau interdisciplinare” și să nu…
Vezi articolul

Greva profesorilor și PNRR au provocat o alocare bugetară de 4,3% din PIB pentru Educație pentru anul 2024, cea mai mare din ultimii cel puțin 20 de ani, dar cu 36 de miliarde de lei mai mică față de prevederile legii Deca-Iohannis

Ministerul Educației a publicat pe Facebook un anunț prin care susține că a crescut alocarea pentru Educație în bugetul pentru anul 2023 până la echivalentul a 4,3% din PIB. Proiectul…
Vezi articolul

Cazul Forumului Educației de la Iași: Cum a bifat ministrul Cîmpeanu, pe linie de partid, două “dezbateri” din ținta de 50 prin care urmărește să legitimeze, ca amplă „consultare publică”, proiectele de legi ale educației

“Toți cei implicați – cadre didactice, elevi, părinți, sindicate, organizații neguvernamentale – au formulat propuneri pentru ca școala să fie mai atractivă”, scria sâmbătă seara, pe Facebook, ministrul Educației, Sorin…
Vezi articolul

România este campioana „brain drain” în UE, arată o analiză EDJNet / O soluție ar fi ca tinerii și talentele să fie identificate din liceu și să le fie arătate joburile potrivite pentru ei în regiunea lor, spune profesorul Sierdjan Koster

Tot mai multe regiuni din Europa, inclusiv aproape întreaga Românie, pierd tineri cu studii superioare care pleacă în străinătate, într-un fenomen de „brain drain” care afectează dezvoltarea economică și serviciile…
Vezi articolul