Teama de dependența copiilor de telefoane și de lipsa de pregătire digitală a profesorilor, printre marile bariere în calea digitalizării școlii percepute de români – studiu Ipsos/Edge Institute

902 vizualizări
Foto: Edupedu.ro
Digitalizarea este considerată de români un proces benefic, dar când vine vorba de școală apar temeri și frici consistente. Un studiu de percepție făcut de Ipsos făcut pentru Edge Institute – o organizație de tip „think tank” care și-a propus să schimbe poziția României în clasamentul DESI de pe ultimul loc la un loc peste media europeană în următorul deceniu – arată că dependența de dispozitive (35%) și distragerea elevilor de la obiectivele educaționale (35%) sunt principalele motive de îngrijorare. Printre barierele identificate de respondenți este și lipsa echipamentelor și a internetului (33%) în școli și teama de alienare prin reducerea interacțiunii profesor–elev (33%).
  • Cercetarea realizată de Ipsos pentru Edge Institute, a fost realizată în iulie 2025, potrivit metdologiei studiului, pe un eșantion național reprezentativ de 1.500 de respondenți cu vârste între 18 și 60 de ani. Au fost folosite chestionare față în față, cu timp de aplicare de circa 25 de minute. Eșantionul a avut cote prestabilite pentru vârstă, educație, venit și mediu de rezidență. Studiul este unul de percepție și a combinat metodologia clasică (scale de evaluare 1–5/7) cu o metoda inovativă (DUEL), bazată pe alegeri rapide între afirmații și măsurarea timpului de reacție.

În privința profesorilor, percepția publică descrisă de cercetare arată că mai mult de un sfert dintre români cred că nu au competențe digitale suficiente, iar procentul este chiar mai mare în rândul elevilor și al tinerilor din Generația Z, care au așteptări mai ridicate, potrivit studiului.

Screenshot

Barierelor psihologice li se adaugă și diferențele de context social. În mediul rural și în gospodăriile cu venituri mici, lipsa de echipamente și accesul la internet rămân principalele piedici. Aproape jumătate dintre respondenții din rural spun că acestea sunt obstacolele esențiale, comparativ cu doar un sfert dintre bucureșteni. În schimb, în urbanul mare și în familiile cu venituri ridicate, temerile se mută către alte zone: cyberbullying și furtul de date personale ale copiilor. Aceste temeri sunt semnalate de 40% dintre bucureșteni și 37% dintre gospodăriile cu venituri mari.

Generația X se declară mai îngrijorată de alienarea elevilor și de faptul că profesorii ar putea fi supraîncărcați de noile cerințe digitale. Părinții sunt și ei o categorie paradoxală: prezența copiilor în gospodărie le stimulează interesul pentru digitalizare, dar totodată mulți români consideră că părinții nu au abilitățile digitale necesare pentru a-și ghida copiii, iar această percepție îi face vulnerabili în procesul de schimbare.

Ritmul digitalizării școlilor, perceput de 45% dintre respondenți, este „așa cum trebuie”, utilizarea mai intensă fiind considerată „un lucru bun și foarte bun” de 72%.

Generațiile au, de asemenea, viziuni diferite. GenX se declară mai îngrijorată de alienarea elevilor (34%) și de încărcarea suplimentară a profesorilor (29%). Părinții sunt percepuți ca insuficient pregătiți digital: 28% dintre respondenți consideră că lipsa competențelor părinților pentru a ghida copiii este o barieră

Concluzia Edge Institute este că există o sumă de obstacole diferite, fiecare cu specificul său, în privința digitalizării Educației. În mediul rural e nevoie de echipamente și internet, în mediul urban de măsuri pentru siguranța online, iar la nivelul profesorilor de programe de formare digitală. În plus, Ministerul Educației ar trebui să preia așteptările mari și să le gestioneze.


2 comments
  1. țările cu apa calda au scos ecranele din ecuația educației.
    producătorii de tehnologie se îndreaptă acum spre țările din lumea a treia . urmează „digitizarea’ Africii.

  2. pai da, pentru că în România „digitalizare” înseamnă să pui pe grupul de WhatsApp tema la mate și să joci Kahoot la religie. normal că le este oamenilor teamă de dependență. Sunt scoli în București în care dulapul cu telefoane e o glumă. Dirigintele primește mesaje de la elevi in timpul orelor, și le răspunde. in pauze, nu mai vorbesc ce fac copiii (spoiler, NU gălăgie și alergat prin clasă).
    și nu e ca și când ai vreun sprijin. pentru profesori e mai simplu așa, multi părinți sunt idioți.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Profesorul Doru Căstăian, după anunțul premierului Ciolacu privind plata profesorilor în funcție de performanță: În sistemul „disfuncțional” românesc, asemenea evaluări par „absolut de nerealizat” / Probleme: lipsa criteriilor uniforme de performanță, birocrația care funcționează ca „o țară separată”

„Propunerea de a remunera sau recompensa în funcție de performanță profesorii (…) ridică probleme de formă și de fond”, ce țin de cultura școlară, lipsa unor criterii uniforme de performanță…
Vezi articolul

BREAKING Academia Română propune Guvernului reorganizarea institutelor de cercetare din subordine. 20 de institute rămân fără personalitate juridică. Ioan Aurel Pop: Academia are 70 de institute și centre și am vrea să rămânem 50 / Semnal de alarmă cu privire la salariile cercetătorilor: Nu sunt sigur că vom primi rectificarea cu banii pe ultimele luni ale anului

Academia Română a decis reorganizarea institutelor de cercetare din subordinea sa, în urma căreia 20 de institute din țară din totalul de 70 ale Academiei își vor pierde structura administrativă…
Vezi articolul

Unul dintre grupurile cu cea mai mare aplecare să folosească inteligența artificială în educație, în viața profesională și socială, studenții din domeniul sistemelor informaționale – atrași în principal de familiaritatea cu tehnologia IA și cel mai puțin interesați de problemele etice – studiu

„Nu constatăm că evaluările de legitimitate etică ar conta în formarea intențiilor comportamentale ale utilizatorilor” în ceea ce privește inteligența artificială generativă (GenAI), apreciază autorii unui studiu realizat de cercetători…
Vezi articolul

Ioan-Aurel Pop, președintele CNATDCU, și vicepreședinții Andruh, Banabic și Dumitru: Autoritățile naționale să se pronunțe urgent dacă Curtea de Conturi a României are atribuții de oportunitate academică. Instituția a impus includerea în contabilitate a oricărui rezultat științific. Ce “valoare contabilă” ar avea o poezie de Mircea Cărtărescu?

Reacție dură a conducerii CNATDCU, la ingerințele academice ale Curții de Conturi a României care verifică zilele acestea dacă Ministerul Educației a pus în aplicare în universități recomandările de a…
Vezi articolul