„Toate salariile din Educație vor trebui să crească din septembrie 2023”, anunță ministrul Educației, dacă legile propuse vor intra în vigoare: Sunt convins că vor fi adoptate anul acesta / Proiectul legii prevede creșterea unui singur salariu, cel al profesorului stagiar

Foto: Simion Mechno - Agerpres Foto

Toate celelalte salarii din Educație vor trebui să crească, a declarat ministrul Educației Sorin Cîmpeanu, care condiționează acest lucru de adoptarea proiectelor de legi ale Educației. Într-un interviu la Antena 3, Cîmpeanu a declarat că „sunt convins că vor fi adoptate anul acesta”, iar despre majorarea salariilor a precizat că „acest lucru urmează să se întâmple din septembrie 2023”.

În proiectul lansat în dezbatere pe 13 iulie, aflat în consultare publică până pe 24 august, este prevăzută doar creșterea salariilor pentru profesorii debutanți, numiți în proiect „stagiari”, pentru care este menționat „salariul mediu brut pe economie”.

Articolul 106, alineatul 1 din proiectul de lege prevede că „în conformitate cu principiul importanței sociale a muncii, salarizarea cadrului didactic stagiar din sectorul educației se realizează în raport cu complexitatea, responsabilitatea și nivelul studiilor, într-un cuantum egal cu salariul mediu brut pe economie din anul bugetar încheiat”.

Niciun alt salariu nu este prevăzut în proiectul de lege, iar niciun articol nu prevede vreo altă majorare de salarii sau legarea creșterilor pentru stagiari de altele care s-ar putea produce prin efectul acesteia. Cu toate acestea, ministrul Cîmpeanu susține că „atunci când salariul cadrului didactic debutant va fi la nivelul salariului mediu pe economia națională, raportat la anul fiscal precedent încheiat, toate celelalte salarii din educație vor trebui să crească. Acest lucru urmează să se întâmple din septembrie 2023”.

În proiectul de lege se fac trimiteri pentru salarizarea personalului la actuala Lege a salarizării 153/2017, care nu a fost aplicată în învățământ din 2020. A existat o creștere de circa 4% la începutul anului, însă majorările de 16% care ar fi trebuit să aibă loc încă din 2020 pentru toți cei din Educație, au fost amânate.

Pe 13 iulie, în ziua aprobării în Guvern a noilor proiecte de lei, în primă lectură, ministrul anunța creșteri salariale de 43%.

În plus, proiectele de legi nu conțin indicatori de performanță pentru salarizare. Asta deși încă din ianuarie 2021 ministrul Educației vorbea despre salarizarea pe bază de performanță a profesorilor, indicând ce ar putea însemna această performanță: „Mi se pare greșit să fie acordate creșteri salariale otova, trebuie date pe anumite criterii de performanță”. „Nu neapărat pe excelență sau elitism, este mult mai greu sa duci un elev de la nota 5 la nota 6, decât să-l duci de la 9 la 10”, spunea ministrul.

Declarația integrală făcută joi seara pe tema bugetului Educației, a impactului bugetar și a salarizării:

Sorin Cîmpeanu: „E nevoie de resurse pentru educație. Aceste legi ale Educației au un impact bugetar de 90% față de investițiile în educație de acum. Iar acum, când vorbim, fără să luăm în calcul până PNRR, investițiile în educație sunt 41 miliarde de lei – 30 de miliarde bugetul Ministerului Educației și 11 miliarde alte bugete. Impactul acestor noi legi ale Educației este bazat, în situația de acum, pe 90% (n. red. creștere). 90% înseamnă 77 miliarde lei de la 41 miliarde, sumă care este necesară în anul 2027, când toate măsurile prevăzute de acest pachet legislativ ar trebui să fie finanțate. Va fi un impact major încă de la 1 ianuarie 2023, pentru că sunt și măsuri care intră, conform acestor legi, dacă vor fi adoptate și sunt convins că vor fi adoptate anul acesta, vor trebui să aibă acoperire bugetară încă din 2023.

Moderator: Ce îmi spuneți este că dați un semnal să fie bani pentru educație și chiar dacă nu se vor mări anumite pensii?

Sorin Cîmpeanu: Nu am spus asta, nu pun în balanță. Eu, ca ministru al Educației, lupt pentru bugetul Educației.

Moderator: Apropo de asta, 10% trebuie să tăiați și dumneavoastră din buget? Nu vi s-a cerut de la Ministerul de Finanțe?

Sorin Cîmpeanu: Nu, nu. Ministerul Educației are o execuție bugetară de 100% de primele șase luni. Ministerul Educației a prezentat Ministerului de Finanțe, argumentat, solicitări pentru rectificare pozitivă și sunt convins că va fi rectificare pozitivă și nu va fi tăiere de 10%. La Educație nu ai de unde să tai.

Moderator: Dar ai de unde să pui, de exemplu la salariile profesorilor, credeți că lucrul acestea se poate întâmpla?

Sorin Cîmpeanu: Este pentru prima oară când o lege sectorială are un amendament care se referă la salarizare, este vorba despre salarizarea profesorului debutant, care trebuie să fie făcută la nivelul salariului mediu pe economie națională. Dacă nu înțelegem acest lucru, toate celelalte măsuri sunt degeaba, pentru că Educația fără profesor este imposibil de realizat. Atunci când salariul cadrului didactic debutant va fi la nivelul salariului mediu pe economie națională, raportat la anul fiscal precedent încheiat, toate celelalte salarii din Educație vor trebui să crească. Acest lucru urmează să se întâmple din septembrie 2023.

Moderator: Adică abia peste un an.

Sorin Cîmpeanu: Nu, anul viitor, nu peste un an.

Moderator: Exact, de acum într-un an.

Sorin Cîmpeanu: Dacă legea va fi adoptată în această formă, iar eu voi face tot ce pot și cei care susțin educația sunt convins că vor face tot ce pot să fie adoptată în această formă, cel puțin în punctele esențiale precum salarizarea, impactul creșterilor salariale la nivelul impactului întregii legii este de 25%, doar 25%. Trebuie să intre în vigoare încă de anul viitor, dacă intră din septembrie înseamnă că din 25% avem doar patru luni din cele 12 luni, deci este un impact bugetar gradual pentru unele măsuri. Este un impact bugetar care intră de la 1 ianuarie, cum ar fi bursele elevilor.

Bursele elevilor, care în anul 2020 au fost 270 de milioane de lei, în 2021 au fost 540 dublu plus 115 milioane la rectificare, anul acestea sunt 1,32 miliarde, iar conform acestei legi sunt 2,7 miliarde. (…) Este o creștere de 10 ori față de 2020 a burselor elevilor, este un impact bugetar ce intră din prima. Dacă nu găsim nici acum resursele necesare pentru a finanța Educația, înseamnă că tot ceea ce declarăm noi public, noi toți, vizavi de importanța Educației, este o simplă butaforie”.

Context: Personalul didactic trebuia să beneficieze de salariile prevăzute de Legea-cadru nr. 153/2017 începând cu luna septembrie 2020. Guvernele Orban și Cîțu au decis prorogarea acordării tranșelor de majorări salariale cuvenite de la 1 septembrie 2020. Începând cu luna ianuarie 2022 a fost acordată o creștere de circa 4,5% pentru salariile profesorilor, potrivit declarațiilor oficiale. Suma reprezintă o pătrime din diferența rămasă între salariul actual și cel din grila de salarizare. Vezi aici ce salarii de bază brute ar fi trebuit să ia profesorii, învățătorii și educatorii, conform grilei de salarizare, pe fiecare funcție și grad, în anul 2022.

Reamintim că Guvernul României a prevăzut pentru finanțarea Educației 2,4% din PIB până în 2070, potrivit Programului de convergență aprobat și trimis la Comisia Europeană, asta deși în programul de guvernare Executivul se angaja să susțină 6% din PIB până în 2024.

Exit mobile version