Guvernul României „pune cruce” finanțării Educației – va fi în jurul a 2,4% din PIB până în 2070, potrivit Programului de convergenţă aprobat pentru a fi trimis la Comisia Europeană / În programul de guvernare Executivul se angajează să susțină 6% din PIB până în 2024

4.551 de vizualizări
Foto: © Starblue | Dreamstime.com
Guvernul prevede cheltuieli cu educația de 2,3-2,4% din PIB pentru următorii 50 de ani, potrivit Programului de convergență 2022-2025, aprobat prin memorandum pe data de 4 mai 2022. În ședința respectivă fiecare ministru a stat alături de un tănăr stagiar, la masa Executivului, premierul Nicolae Ciucă chiar având o declarație publică despre educație în acea deschidere de ședință.

„Am învățat de la tânărul din dreapta că un tânăr educat astăzi este un adult câștigat mâine. Este clar că avem nevoie să continuăm să investim în educație”, a declarat premierul Ciucă.

Câteva zeci de minute mai târziu acesta aproba un document care prevede că, de la 3,7%/2,5% cât a fost cheltuiala guvernamentală cu Educația în 2020, procentul va scădea la 2,4% în 2030, apoi se menține la 2,3-2,4% din PIB până în 2070. Situația a fost semnalată pe Facebook de președintele ANOSR, Horia Onița.

Cifrele nu sunt puse de formă în tabel, fiindcă cele legate de cheltuielile cu pensiile sau sănătate au creșteri clare, progresează. Toate sunt estimări făcute de Ministerul Finanțelor și Comisia Națională de Prognoză, semnatarii documentului.

„Având în vedere faptul că Programul de convergență trebuie transmis Comisiei Europene, propunem aprobarea programului de convergență 2022-2025, prezentat în anexa acestui memorandum, precum și acordul de transmisie a acestuia la Comisia Europeană”, se arată în memorandum.

Cu toate acestea, în programul de Guvernare al Guvernului Nicolae Ciucă, la capitolul „obiective strategice în Educație” la pagina 86, scrie că „Guvernul va susține creșteri graduale, până în anul 2024, pentru finanțarea educației, de până la 18% din bugetul național (6% din PIB).

Redăm pasajul integral:

„Programul de guvernare va continua implementarea Proiectului „România Educată”. Pentru operaționalizarea acestui proiect, Guvernul va susține creșteri graduale, până în anul 2024, pentru finanțarea educației, de până la 18% din bugetul național (6% din PIB) și de până la 3% din bugetul național (1% din PIB) pentru finanțarea publică a cercetării, complementar cu finanțarea asigurată prin PNRR, sub tutela Proiectului „România Educată””.

Memorandumul aprobat:

Programul de convergență 2022-2025

Îmn același document, la pagina 65, cheltuiala pentru învățământ apare ca fiind 3,7% din PIB în 2020, contrazicând tabelul de mai sus.

România are, prin Legea educației, obligația finanțării cu 6% din PIB pentru Educație încă din anul 2011. Din acel moment, în fiecare an a fost prorogat articolul care prevede acest lucru de toate guvernele care s-au succedat de la acel moment, deși toate au clamat necesitatea finanțării Educației și a investiției în Educație.

Prin Legea Educației, nr 1/2011, Articolul 8 prevede:

“Pentru finanțarea educației naționale se alocă anual din bugetul de stat și din bugetele autorităților publice locale minimum 6% din produsul intern brut al anului respectiv. Suplimentar, unitățile și instituțiile de învățământ pot obține și utiliza autonom venituri proprii. Pentru activitatea de cercetare științifică se alocă anual, de la bugetul de stat, minimum 1% din produsul intern brut al anului respectiv”.

Acest articol nu a fost aplicat niciodată, de la aprobarea legii până în prezent, fiind modificat fie prin Legea Bugetului, fie prin diferite Ordonanțe de Urgență. În prezent, de exemplu, prin celebra OUG 114 din 28 decembrie 2018, articolul 50, Guvernul Dăncilă a stabilit că acest articol 8 nu se aplică în perioada 2019-2021, așa că actualul guvern nu trebuie să mai emită un alt act normativ pentru a nu acorda 6% din PIB Educației – “problema” fiind rezolvată de Guvernul PSD.

Care sunt OUG prin care aplicarea acordării a 6% din PIB pentru Educație a fost amânată.

  1. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 84/2012 (Guvernul Ponta)
  2. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 103/2013 (Guvernul Ponta)
  3. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014 (Guvernul Ponta)
  4. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 99/2016 (Guvernul Cioloș)
  5. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 9/2017 (Guvernul Grindeanu)
  6. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 90/2017 (Guvernul Tudose)
  7. Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018 (Guvernul Dăncilă)
  8. Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 130/2021 (Guvernul Cîțu).

6 comments
  1. In declaratii “Educatia prioritate nationala”, pe hartie “cel mai mic PIB din Europa”. Ne mai miram ca dotarile din scoli lipsesc si nimeni nu este atras sa fie profesor.

  2. Perfect! Si rugam sa se mareasca de 10 ori bugetul “serviciilor”. Ca si-asa creste in fiecare an.

  3. Susțin învățământul privat. Copiii se axează acolo pe ceea ce le place, nu pe materii inutile

  4. La nivelul de îndobitocire la care se pretează sistemul ‘educațional’,
    ar fi mult mai rentabil pentru bieții copii, ca finanțarea să fie… ZERO!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

În România sunt 48 de mii de învățători care educă aproape 950 de mii de elevi. Numărul copiilor din primar, singurul care a crescut în ultimii 5 ani dintre toate nivelurile de învățământ

În România erau, în anul 2018, 48.156 de profesori pentru învățământul primar, potrivit Institutului Național de Statistică. Aceștia educau cel mai mare număr de copii dintre toate nivelurile de educație…
Vezi articolul