Politicile aplicate de guverne pentru a susține calitatea educației pot, adesea, să se transforme în obstacole în calea inovației pedagogice, în cazul învățământului superior, atunci când vine vorba despre competențe considerate cheie, în prezent, de angajatori, cum sunt creativitatea și gândirea critică. Așa argumentează Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare în Europa (OCDE) într-o analiză pe această temă, publicată în urma unor dezbateri desfășurate la începutul acestui an. OCDE propune trei posibile măsuri pentru a încuraja inovația pedagogică în învățământul superior.
Discuția pleacă de la faptul că, pe măsură ce crește nivelul de digitalizare și automatizare, pentru actualii studenți devine tot mai important să-și dezvolte competențe ce nu pot fi “copiate” de roboți și calculatoare, în centrul acestora aflându-se creativitatea și gândirea critică, aflate în top 10 al competențelor căutate de angajatori, la nivel internațional.
Dar politicile guvernelor și ale autorităților nu se potrivesc încă, de multe ori, cu nevoia dezvoltării acestor competențe. Un exemplu dat de OCDE: unele sisteme de asigurare a calității și legi naționale limitează autoritatea instituțiilor și profesorilor în dezvoltarea curriculumului și pot, în plus, să impună o povară administrativă ce împiedică încercările de îmbunătățire a predării.
În plus, formulele de finanțare publică a învățământului superior, bazate pe numărul de credite, de exemplu, nu încurajează instituțiile să experimenteze cu noi metode pedagogice, în timp ce politicile de avansare în carieră, în universități, sunt adesea concentrate pe performanța în cercetare, neîncurajându-i pe profesori să se concentreze asupra metodelor de predare.
Drept urmare, potrivit unei sinteze semnate de analistul Shizuka Kato pe pagina platformei OCDE pentru educație, organizația propune trei metode prin care decidenții politici și liderii universitari pot susține inovația pedagogică:
1. Creșterea stimulentelor pentru ca profesorii să se concentreze mai mult pe predare și învățare
Dintre participanții la un proiect OCDE de consultare pe această temă, opt din zece au apreciat că performanța în cercetare este factorul determinant pentru avansul în carieră, în instituțiile lor. În aceste condiții, pentru ca predarea să capete prioritate, e nevoie de măsuri de politici publice și instituționale.
În acest sens, este dat drept exemplu Programul Comenius din Olanda, prin care 25 de milioane de euro sunt alocați pentru a sprijini inovația în educație. Un alt exemplu: Universitatea Națională din Singapore a creat un traseu de carieră în educație în care personalul academic ce se concentrează asupra excelenței în predare au oportunități de avans în carieră și de remunerație similare celor asociate excelenței academice
2. Sprijin pentru comunitățile universitare, în ceea ce privește predarea și învățarea
Aceeași evaluare OCDE constată că inovația în predare și învățare pare să prindă mai multă viteză când sunt implicate eforturi colective, decât în cazul eforturilor individuale. De aceea, spune pledoaria organizației, guvernele, asociațiile universitare și organizațiile internaționale pot juca propriul rol pentru a întări cultura colaborării în domeniu.
În această privință, este dat drept exemplu o platformă organizată în Irlanda, Forumul Național pentru Întărirea Predării și Învățării în Învățământul Superior, ce aduce laolaltă profesori din universitățile din țară pentru a împărtăși practicile pedagogice pe care le folosesc. Un alt exemplu: organizația Universities Australia premiază eforturile profesorilor de a îmbunătăți predarea și a creat o comunitate prin care profesorii din țară să poată învăța unul de la altul.
3. Includerea diverselor părți interesate în dezvoltarea de politici
OCDE arată că dialogul între autorități și instituțiile de învățământ superior este esențial atunci când guvernele stabilesc sau schimbă politicile de finanțare publică sau de asigurare a calității în domeniu. Organizația insistă că o consultare deschisă și transparentă la nivel instituțional este importantă pentru a permite profesorilor din diverse discipline să se exprime.
În această privință, astfel de practici tind să devină, din fericire, un standard internațional, dar e important ca el să nu fie respectat doar formal, ci să se vadă în luarea deciziilor, afirmă OCDE.
Foto: © Igor Mojzes | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi, în contextul pandemiei Covid-19, oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil.
Redacția
Costin Ionescu
Ariana Bucur