Președintele Nicușor Dan a declarat că schimbările din Educație trebuie evaluate pe baza rezultatelor după două luni, „cu cifrele pe masă”, iar dacă apar probleme acestea să fie corectate. Șeful statului a precizat într-un interviu acordat TVR miercuri seară (VIDEO mai jos în articol), în a doua zi de cursuri din anul școlar 2025-2026, că opiniile sindicatelor diferă de cele ale Ministerului Educației și că este nevoie de o „separare” între măsurile luate pe termen scurt, sub presiunea deficitului bugetar, și reformele pe termen lung, necesare pentru a pregăti elevii pentru piața muncii.
„În primul rând am ascultat și trebuie să vă spun că evident opinia pe care o reprezintă sindicatele este diferită de opinia ministerului, un dialog pe care, de asemenea, l-am avut. Și atunci, pentru că s-au făcut niște schimbări și unii spun că sunt catastrofale, că le vom vedea în timp, alții spun că sunt gestionabile, am zis: «am început anul școlar, hai să vedem rezultatele după două luni, cu cifrele pe masă, și dacă sunt probleme să le corectăm». Asta a fost pe scurt discuția, destul de lungă, avută aici [la Cotroceni]”, a spus Dan în primul interviu pentru televiziunea publică de la preluarea mandatului.
În urmă cu două zile, aproximativ 20.000 de profesori au protestat în Capitală față de măsurile din Legea „Bolojan” 141/2025, care lovesc dur sistemul educațional: de la comasări de școli și mărirea normei de predare cu 2-4 ore pentru toți profesorii din ciclul preuniversitar, la creșterea numărului de elevi în clase, reducerea sumei la plata cu ora, disponibilizări mascate reclamate de sindicate și reducerea numărului de burse școlare și studențești.
Declarațiile pe subiectul educație din interviu:
- „Eu nu pot să anticipez ce vor face dumnealor [sindicatele – N. Red.]. Îmi doresc, evident, ca fiecare să punem interesul copiilor pe primul loc, școala să se desfășoare cât mai bine. Vom evalua cu cifrele pe masă și cu opiniile tuturor părților implicate după două luni”
- „Nu sunt deloc mulțumit, numai că trebuie să împărțim lucrurile în două, nu doar pe educație, ci și pe reforma administrativă în general. Să împărțim între chestiuni necesare, luate sub o presiune de timp pentru a corecta deficitul – pentru ca problema deficitului să nu ne ducă într-o situație economică și mai dificilă pentru toată lumea, asta încearcă guvernul acum – și apoi proiecția pe termen lung pentru educație”
- „Trebuie să ținem cont de faptul că noi avem presiuni de la piețele financiare, de la oamenii care ne-au împrumutat de-a lungul timpului, și că trebuia să acționăm pe termen scurt. Este nerezonabil să te aștepți ca, odată cu aceste măsuri care corectează, să nu existe dezechilibre… Ele, luate într-un timp scurt, provoacă dezechilibre. Nu e matematică să iei de la fiecare câte puțin, în mod egal. Sunt o mulțime de legi în fiecare domeniu. Într-un timp scurt, asta e rezonabil să se poată face”
- „Mai departe, pentru a pune sistemul de educație pe o direcție care să scoată copii mai pregătiți pentru viața reală, pentru piața muncii, e un efort care nu se poate face în două-trei luni. Aș vrea să separăm lucrurile astea și să evaluăm fiecare aspect în parametrii lui”
- „Dacă vorbim de protestul profesorilor, am avut un dialog foarte, foarte deschis cu sindicatele și au transmis îngrijorări reale, nu am niciun fel de dubiu aici [N. Red. că mișcările sociale ar fi folosite în scop politic]”
Context
Promisiunile din campania prezidențială și din discursul de învestire ale lui Nicușor Dan contrastează puternic cu realitatea începutului de mandat, potrivit unei analize semnate de Raluca Pantazi. Dacă pe 26 mai 2025, în Parlament, noul președinte afirma că „este nevoie să stimulăm financiar personalul didactic”, primele luni de mandat au adus tăieri aplicate exact profesorilor, prin creșterea normei de predare, reducerea plății cu ora și plafonarea unor drepturi salariale. Practic, prima categorie profesională vizată de austeritate a fost cea a cadrelor didactice, deși promisiunile erau că veniturile lor nu vor scădea.
Pachetul de măsuri Bolojan, promulgat rapid de Cotroceni, a produs tăieri mascate la venituri, în paralel cu comasări de școli și creșterea numărului de elevi pe clasă. Situația a afectat în special mediul rural, unde profesorii, pe lângă veniturile reduse, au ajuns să facă naveta între mai multe școli pentru a-și completa norma. Mai mult, prima de instalare pentru dascălii care se titularizau în școlile din mediul rural a fost diminuată de cinci ori față de prevederile legii în vigoare.
În același timp, președintele Nicușor Dan a justificat aceste tăieri prin faptul că erau „cele mai ușor de pus în practică”, comparând veniturile profesorilor – printre cele mai mici din Uniunea Europeană – cu privilegiile din pensiile speciale sau salariile din instituții precum ASF sau ANCOM. Din această perspectivă, măsurile de austeritate au pus pe același plan o categorie profesională vulnerabilă, de care depinde calitatea educației, cu sectoare privilegiate în mod tradițional de stat, mai arată aceeași analiză Edupedu.ro.