Romanul subiectiv „Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război” este un roman scris de Camil Petrescu și publicat în 1930, piesă de marcă în programa de Bacalaureat făcută de Ministerul Educației în ultimii cel puțin 30 de ani. În 2024, elevii clasei a XI-a de la Liceul Tehnologic „Profesor Ilie Gavrilă”, Cioranii de Jos, județul Prahova, ghidați de profesoara lor Diana Șerban, au folosit o cheie diferită de citire a operei din curentul modernist, cea a banilor și a comportamentelor financiare a personajelor.
- Concurs național pentru profesori, în programul LifeLab. Premii pentru cadrele didactice care documentează și argumentează folosirea la clasă a fișelor educaționale cu aplicații practice de educație financiară la mai multe discipline – termenul de înscriere: 31 mai 2024.
Liceul Tehnologic „Profesor Ilie Gavrilă”, Cioranii de Jos, județul Prahova este școală participantă în proiectul LifeLab 2.0 by BCR, în acest an școlar, iar profesoara de Limba și literatura română Diana Șerban i-a provocat pe elevii săi la o lecție de viață cu ajutorul romanului „Ultima noapte…”.
Pentru cine a uitat detaliile operei literare, mai ales din perspectiva temei banilor, un rezumat făcut de elevi în timpul orei surprinse pe scurt în video de mai jos, poate fi util: prima parte – Ultima noapte de dragoste – explorează relația dintre Ștefan Gheorghidiu, protagonistul, și soția sa, Ela. Este o analiză profundă a sentimentelor de dragoste, gelozie și dezamăgire. Gheorghidiu este un intelectual preocupat de autenticitatea trăirilor sale, iar căsătoria cu Ela devine un prilej de introspecție și frământări interioare. Banii și statutul social influențează relația dintre cele două personaje. Gheorghidiu, provenind dintr-o familie modestă, se simte inconfortabil și nesigur în lumea mondenă a Bucureștiului, unde statutul social și material este foarte important. Apoi banii devin un motiv de tensiuni în relația lor, când Gheorghidiu este suspicios cu privire la fidelitatea Elei și percepe cheltuielile ei ca pe o trădare.
Un moment crucial în roman este cel al moștenirii pe care o primește Gheorghidiu de la unchiul său. Moștenirea îi aduce un confort material, dar și responsabilități și presiuni sociale. Gheorghidiu încearcă să folosească banii pentru a-și câștiga independența și respectul în ochii Elei și ai societății. Cu toate acestea, această putere financiară nu reușește să-i ofere liniștea sufletească dorită. Așa că personajul principal se confruntă cu o criză de identitate. El realizează că adevăratele valori nu pot fi cumpărate și că materialismul nu poate substitui autenticitățile emoționale și intelectuale.
Toate elementele acestea au fost scoase în evidență de către elevi, în cele 50 de minute ale orei, alături de profesoara lor. Au spus, la final, că abordările de acest fel le sunt extrem de utile din mai multe perspective. Cea mai importantă, pentru efectul său imediat, e că pot fi foarte bine folosite într-o caracterizare a personajului/personajelor la unul dintre subiectele de la Bacalaureat, dacă acesta le va pica la examen.
Perspectiva pe termen lung este cea a competențelor formate prin expunerea la aceste discuții despre bani, despre situații reale, posibile și probabile și în lumea de azi, în realitatea zilelor noastre. Elevii au realizat astfel că tematica banului în „Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război” este tratată în strânsă legătură cu alte teme majore ale romanului, precum dragostea, identitatea și autenticitatea. Camil Petrescu a folosit banul ca un instrument literar pentru a explora complexitatea relațiilor umane și pentru a critica valorile superficiale ale societății interbelice.
Lecția „Ultima noapte de cheltuială, o poveste despre educația financiară”, predată de profesoara Diana Șerban, a avut ca punct de inspirație una dintre cele peste 300 de fișe didactice de pe platforma școaladebani.ro, care pot fi descărcate de către orice cadru didactic și pot fi aplicate la clasă.
Directorul Liceului Tehnologic de la Ciorani, profesorul de Matematică Daniel Burlacu, spune că „este foarte important să abordăm la școală problematica aceasta financiară pentru că în familie foarte greu elevii abordează această tematică. Am văzut în cadrul orelor de dirigenție foarte mulți elevi care își doresc foarte mulți bani rapid, fără să știe ce presupune parcursul acesta“.
Cadrul didactic îi încurajează pe profesori să aplice fișele la orele lor, pentru că le vor face mult mai interesante pentru elevi. „Din punct de vedere al profesorului care aplică la clasă fișele de lucru, este greu până vezi ce presupun, probabil teama de nou, după care totul merge foarte ușor”, mai spune Daniel Burlacu.
În școlile din LifeLab, educația financiară nu este tratată ca o materie separată, ci este integrată în cât mai multe discipline. Profesorii utilizează fișe de lucru special concepute pentru a aduce în discuție noțiuni financiare concrete, adaptate la materia predată. Astfel, elevii învață despre gestionarea banilor, economisire, investiții și bugetare, în timp ce studiază matematica, informatica, limba română sau alte materii.
Scopul programului LifeLab este ca profesorii să includă activități de învățare și discuții utile despre bani și comportamente financiare responsabile la fiecare oră, indiferent de disciplina pe care o predau. Educația financiară transdisciplinară ar forma cu adevărat competențele antreprenoriale din profilul absolventului.
Interesul crescut al cadrelor didactice și elevilor pentru o abordare inovativă în educația financiară în școlile românești arată clar locul conturat al LifeLab în acest peisaj. De la recunoașterea propriilor limite la explorarea potențialului elevilor de a învăța și inova în acest domeniu, vocile profesorilor din LifeLab 2.0. sugerează un viitor promițător pentru educația financiară în România.
LifeLab 2.0. este acum în plină derulare. Cele 10 școli care dezvoltă în acest an școlar programul sunt:
- Colegiul Național „Radu Negru”, Făgăraș, Brașov
- Școala Gimnazială Iernut, Mureș
- Școala Gimnazială Sâncraiu de Mureș, Mureș
- Liceul Tehnologic „Profesor Ilie Gavrilă”, Cioranii de Jos, Prahova
- Liceul Teoretic „Aurel Vlaicu” Breaza de Sus, Prahova
- Școala Gimnazială „I. A. Bassarabescu”, Ploiești, Prahova
- Școala Gimnazială „Bucșoaia”, Frasin, Suceava
- Colegiul Economic „Dimitrie Cantemir”, Suceava
- Școala Gimnazială „Bogdan Vodă”, Câmpulung Moldovenesc, Suceava
- Școala Gimnazială Putna, Suceava
Împreună cu Școala Gimnazială Nr. 1 Poiana Mărului, județul Brașov și Colegiul Național „Dinicu Golescu” din Câmpulung Muscel, județul Argeș, primele intrate în program în 2022, formează comunitatea LifeLab.
LifeLab 2.0 marchează un pas important pentru generațiile de elevi care vor fi mai bine pregătiți pentru provocările financiare ale viitorului. Prin abordarea interdisciplinară și colaborativă, programul deschide noi orizonturi în educația financiară, transformând-o dintr-un subiect teoretic într-unul practic și accesibil pentru toți elevii, indiferent de vârstă sau disciplină.
Petiția pentru introducerea educației financiare în materiile predate la școală este deschisă și sunt invitați să o semneze cei care vor să susțină această schimbare. Până acum au semnat aproape 20.000 de persoane.
Profesorii au puterea de a modela generații întregi, iar prin proiectul LifeLab, elevii lor dobândesc noțiuni de #EduFin, învață cum să ia decizii financiare înțelepte și exersează munca în echipă. Inițiatorii petiției au pornit acest demers deoarece consideră că înseamnă o șansă în plus, pentru toți elevii din România, de a beneficia de educație financiară interdisciplinară.
Citește și:
VIDEO Discuții aplicate și utile despre bani, la ora de Informatică. Fișă cu secvență de lecție pentru clasa a VII-a: structura liniară în Turbo Pascal – descarcă fișe pentru toate disciplinele și ciclurile de studiu
VIDEO Un coș plin cu mere, material didactic la clasa a IV-a / Director: Este o secvență pe care o putem integra la orice disciplină, validă atunci când tu, dascălul, rezonezi cu nevoile copilului
Diana Ghimiși
Ștefan Lefter
Alexa Stănescu
Mihai Peticilă