24 iunie va fi marcată ca „Ziua Iei tradiționale românești”, au votat aleșii în Camera deputaților, for decizional / Actul prevede că unitățile de învățământ vor participa la activități de promovare a iei, deși elevii sunt în vacanță

Proiectul de lege privind declararea zilei de 24 iunie „Ziua Iei” a trecut de Camera Deputaților, for decizional. Urmează ca șeful statului să promulge legea și apoi să fie publicată în Monitorul Oficial.

• Ziua de 24 iunie nu va fi marcată ca zi liberă.

Din 2013, pe 24 iunie (în noaptea de Sânziene) se sărbătorește „Ziua Universală a Iei” la inițiativa unei comunități online, scrie Institutul Cultural Român.

Potrivit legii care a trecut de Camera Deputaților, cu ocazia „Zilei Iei tradiționale românești” vor fi organizate activităţi culturale, sociale şi artistice şi pot fi difuzate materiale care vizează promovarea şi protejarea iei.

Unităţile de învăţământ, cele de cult, centrele comunitare, instituţiile culturale, precum şi reprezentanţele diplomatice ale României vor participa la acţiuni de promovare a iei”, prevede actul trimis la promulgare.

De regula cursurile școlare se încheie în prima jumătate a lunii iunie, astfel că pe 24 iunie elevii sunt, în marea lor majoritate, în vacanță la acel moment.

Autorităţile administraţiei publice centrale şi locale pot acorda sprijin logistic şi pot aloca fonduri din bugetele proprii în vederea organizării şi derulării în bune condiţii a evenimentelor dedicate, în limita alocărilor bugetare aprobate, mai scrie în proiectul de lege care urmează acum să fie promulgat de șeful statului și publicat în Monitorul Oficial.

Informații de context

În martie 2021, România și Republica Moldova au transmis, la UNESCO Paris, dosarul multinațional „Arta cămășii cu altiță – element de identitate culturală în România și Republica Moldova”, pentru înscrierea în Lista Reprezentativă a Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanităţii.

La constituirea dosarului de candidatură au participat, pentru partea română, experți ai Facultății de Litere, Universitatea București, cercetători din cadrul Institutului de Etnografie și Folclor „Constantin Brăiloiu” , Academia Română, precum și  specialiști ai Muzeului Național al Țăranului Român, Muzeului Național al Satului „Dimitrie Gusti”, Muzeului Olteniei, Complexului Național Muzeal ASTRA – Sibiu și Muzeului de Etnografie Brașov.

Potrivit Comisiei Naționale a României pentru UNESCO, „cu o largă răspândire geografică și cu tradiție care poate fi identificată încă din mileniul IV înaintea erei noastre, cămașa cu altiță face parte din tradițiile vestimentare ale  Moldovei, Bucovinei, Munteniei, Olteniei și sudului Transilvaniei. Termenul „altiță”  se referă la porțiunea ornamentată situată în partea superioară a iei.

Devenind un port tradițional promovat intens de Casa Regală în perioada interbelică, cămașa cu altiță a inspirat o serie de lucrări ale pictorului francez Henri Matisse, dar și reinterpretări contemporane ale unor designeri faimoși, precum Yves Saint Laurent, Kenzo sau Jean Paul Gaultier, care au realizat colecții întregi plecând de la croiul și motivele ornamentale ale cămașii populare românești.”

Conform calendarului actual, dosarul de nominalizare depus de România și Republica Moldova va fi evaluat în cadrul celei de-a 17-a sesiuni a Comitetului Interguvernamental pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial, la sfârșitul anului 2022.

Photo 177203462 © Calin Stan | Dreamstime.com /  / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi, în contextul pandemiei Covid-19, oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil.