Abuzuri din partea adulților, discriminarea, violența între copii domină problemele grave semnalate în școli de participanții la raportul anual al Consiliului Național al Elevilor / Circa un sfert dintre respondenți au asistat sau participat la acte de violență – DOCUMENT

0 vizualizări
Foto: © Jonathan Ross | Dreamstime.com
Aproape un sfert dintre elevii participanți la un studiu realizat de Consiliul Național al Elevilor (CNE) spun că au asistat la violență sau chiar au participat la astfel de acte. Iar cei mai mulți dintre cei care au dat exemple de probleme întâmpinate în școală au vorbit despre violență, discriminare sau abuzuri.

Peste jumătate dintre elevii consultați declară, de asemenea, că au observat cel puțin o situație de tratament diferențiat sau de discriminare.

  • Datele au fost prezentate în cadrul raportului privind implementarea Statutului elevului la nivel național în anul 2025-2026, lansat astăzi, 16 noiembrie de Consiliul Național al Elevilor (CNE). Acesta se bazează pe 40.721 de răspunsuri, dintre care 39.007 aparținând elevilor și 1.714 aparținând unor cadre didactice. 
  • CNE precizează că nu este vorba despre un eșantion reprezentativ la nivel național și că nu pot fi făcute generalizări pentru întreaga populație școlară. Este relevant, însă, numărul mare de răspunsuri, chiar dacă CNE arată că acesta „nu elimină dezechilibrele de participare între județe, medii și niveluri de învățământ”.

Potrivit raportului, peste 22% dintre elevi spun că au asistat sau au participat la acte de violență în școală: 17,5% – că au asistat, 5% – că au participat. Valoarea de 22% este mai mare decât cea din anul precedent (19%), iar CNE apreciază că această evoluție „arată că siguranța școlară necesită o atenție constantă. Datele privesc atât participarea, cât și asistarea la asemenea situații și susțin nevoia prevenirii, a raportării accesibile și a sprijinului acordat celor afectați”.

Screenshot

Același document arată că 52,7% dintre participanți declară că au observat cel puțin o situație de tratament diferențiat sau discriminare, mult peste valoarea raportată cu un an înainte (40%). Cele mai multe cazuri au fost atribuite altor elevi (39,9% dintre respondenți), iar 26,1% dintre participanți le-au atribuit și unor cadre didactice.

Dintre toți elevii participanți, doar o parte (aproximativ 15.000) au prezentat și motive pentru tratamentul nerespectuos constatat în școală. Cele mai multe cazuri semnalate au avut ca motiv „rezultate școlare/abilități” (46%), dar procente considerabile au avut și răspunsuri precum rasă/etnie (13,1%), situația socioeconomică (9,4%), secul (7,7%) sau dizabilitățile/cerințele educaționale speciale/sănătatea (7,6%).

Tot acestea sunt considerate a fi și criteriile de discriminare întâmpinate de elevi în școli:

  • Rezultate/abilități (41,9% dintre cei 20.000 de elevi care s-au pronunțat pe această temă)
  • Rasă/etnie (24%)
  • Situație socioeconomică (18,4%)
  • Dizabilitate/CES/sănătate (17,1%)
  • Orientare sexuală/identitate de gen (15,2%)
Screenshot

Iar aproape 2 din 5 elevi (38,1%) spun că au observat cadre didactice cu un comportament nerespectuos față de elevi – în creștere considerabilă față de anii anteriori (33,2% în 2023-2024, 31% în 2024-2025).

Aproape o treime dintre profesorii participanți observă tratamente diferențiate sau discriminare

Același raport al CNE evaluează și opiniile celor peste 1.700 de cadre didactice participante. Pe tema siguranței în școli, aproape o treime dintre acestea (31,2%) declară că au observat tratamente diferențiate sau de discriminare. Mai bine de un sfert dintre profesorii respondenți (28,7%) pun astfel de acte pe seama elevilor, dar procente mici au observat astfel de tratamente și din partea altor profesori (4,7%) sau părinți (2,7%).

Screenshot

Profesorii care au răspuns la întrebările pe această temă (peste 500) pun în mai mare măsură discriminarea pe cauze legate de situația socioeconomică familială (36,1%) decât pe rezultatele școlare (27,7%). Circa un sfert identifică drept motive pentru acte de discriminare situații legate de rasă/etnie (25,8%) sau dizabilitate/CES/sănătate (22,5%).

Probleme semnalate proactiv de participanțI: hărțuire, violență, abuz, discriminare

CNE notează, în raportul său, că pe lângă partea de chestonar participanții au putut prezenta propriile probleme, după cum doreau. Iar astfel au fost primite răspunsuri de la aproape 6.800 de elevi și peste 1.500 de profesori. Dintre toate, 342 prezintă situații grave, menționează organizația în document. 

CNE precizează că astfel de informații nu prezintă o reflectare statistică a problemelor, ci doar situații pe care unii participanți au dorit să le facă cunoscute. 

Iar cele mai multe probleme grave au fost unele ce țin de siguranță:

  • Abuz verbal și psihologic grav din partea adulților – 105 mesaje
  • Discriminare și ură – 93 de mesaje
  • Violență între elevi și lipsa de siguranță – 69 de mesaje
  • Sesizări ignorate, represalii, încălcarea confidențialității – 59 de mesaje
  • Hărțuire și abuz sexual din partea adulților – 32 de mesaje
Raportul CNE privind aplicarea Statutului elevului în 2025-2026, integral:

Foto: © Jonathan Ross | Dreamstime.com


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *