Acuzații de rasism sunt formulate de profesorul universitar și criticul literar Ștefan Baghiu, de la Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu, la adresa noii programe de Limba și literatura română pentru clasa a IX-a – varianta a II-a, publicată de Ministerul Educației și Cercetării pe 23 decembrie, după o perioadă de consultare publică prelungită. În reacție, Oana Fotache Dubălaru, coordonatoare științifică a grupului de lucru pentru programa de română și președinta comisiei naționale de avizare, a declarat: „nu știu dacă ar trebui să ne adresăm instanței pentru alegațiile domnului Ștefan Baghiu, care, fără nicio sfială, mă acuză de lucruri foarte grave, chestiuni care, dacă ar fi adevărate, m-ar supune oprobriului, sau să râdem alături de toți oamenii de bună-credință și să nu acordăm atenție unei acuzații lipsite de temei și limpede răuvoitoare”.
Profesorul universitar și criticul literar Ștefan Baghiu o acuză, într-o postare publică, pe profesoara Oana Fotache Dubălaru, decana Facultății de Litere de la București, coordonatoarea științifică a grupului de lucru pentru elaborarea programei și, în același timp, președinta comisiei naționale care o avizează, de introducerea unor „elemente rasiste” în document.
Potrivit lui Baghiu, forma revizuită a programei nu ar corecta problemele semnalate în prima variantă, ci le-ar conserva, adăugând doar modificări punctuale de suprafață.
Contactată de Edupedu.ro pentru un punct de vedere, Oana Fotache Dubălaru, decana Facultății de Litere a Universității din București, coordonatoare științifică a grupului de lucru pentru programa de română și președinta comisiei naționale de avizare, a respins acuzațiile formulate de Ștefan Baghiu și a transmis un punct de vedere în care susține că documentul nu conține elemente de rasism, xenofobie sau segregare și că interpretarea criticilor este forțată și lipsită de temei.
În centrul acuzațiilor formulate de Ștefan Baghiu se află modul în care noua programă tratează tema „identitate și alteritate” în cadrul modulului dedicat Iluminismului și Școlii Ardelene. Profesorul susține că asocierea acestei teme cu forma literară a epopeii parodice ar conduce, în mod previzibil, la studierea „Țiganiadei” de Ion Budai-Deleanu într-o cheie care separă elevii în „noi” și „ceilalți”, cu riscul de a produce un proces de „othering” în clasă.
Potrivit lui Baghiu, o astfel de abordare ar putea transforma o comunitate etnică într-un obiect al alterității, ceea ce ar reprezenta o formă de rasializare și ar ridica probleme din punct de vedere teoretic, etic și pedagogic, mai ales într-un context educațional destinat elevilor de liceu.
- Criticile lui Ștefan Baghiu se înscriu într-o serie mai amplă de reacții negative față de noua programă de română pentru liceu, document care a generat cea mai mare controversă dintre toate programele puse în consultare publică de Ministerul Educației în cadrul reformei curriculare.
- Noua viziune, care revine la o organizare diacronică, cronologică, încă din clasa a IX-a, a fost contestată de sute de profesori, cercetători și scriitori, care au acuzat nivelul ridicat de abstractizare, confuzii teoretice și neadecvarea la vârsta elevilor de 14–15 ani.
- Vezi și VIDEO – prezentarea „programei Fotache 2” de limba română pentru liceu de la Ministerul Educației: varianta revizuită conține abordări și în funcție de teme, forme literare, contexte. Folosirea IA este introdusă printre competențele de dezvoltat la elevii de clasa a IX-a – detalii aici
Redăm integral postarea profesorului și criticului literar Ștefan Baghiu (sursa):
„O acuz direct pe președinta comisiei programei la limba și literatura română și decana Facultății de Litere din București de rasism (pentru că a conceput o programă cu elemente rasiste în ea). Prin transfer de răspundere, Ministerul Educației e gata să trimită în școli o programă rasistă.
Da, varianta revizuită a programei (de fapt n-au revizuit nimic, au adăugat o autoare sau două și au păstrat toate celelalte prostii; au mimat că introduc teme, de fapt le leagă de autorii pe care oricum i-au propus inițial), spune așa la „Afirmarea conștiinței culturale (sec. 18-începutul sec. 19)”, unde se predau „Iluminismul și Școala Ardeleană”: „Teme și forme: Reprezentări ale lumii și ale omului: noi și ceilalți (identitate și alteritate) în texte diverse ale perioadei; Forma: epopeea parodică (fragment)”.
Nici nu mai zic câte alte aberații sunt acolo, în continuare în programă. O iau pe cea mai gravă, cea care arată complet incultura teoretică și orbirea epistemică. Au introdus „epopeea parodică” (în literatura română există o singură epopee parodică de făcut la liceu în perioada aia), iar tema este „noi și ceilalți (identitate și alteritate)”. 10 puncte pentru cine ghicește: 1) care suntem „noi”; 2) care sunt „ceilalți”; 3) care e epopeea parodică din secolul 18 și început de 19?
Hai să zic din start: ceilalți sunt romii, așa crede Fotache că se predă Țiganiada. Într-o clasă unii copii vor fi „noi” și alții vor fi „ceilalți”. Asta este baza rasializării, „othering”-ul. A privi o comunitate etnică drept „ceilalți”.
Rușine. Decana Facultății de Litere din București are de recuperat lecturi teoretice din domeniul ei de acum 50 de ani, ca să nu fiu rău și să merg la Du Bois, acum 100 și de ani. Până atunci, cu mintea de acum, așa sugerează ea să predea profesorii Țiganiada: „noi și ceilalți””.
Redăm integral punctul de vedere al profesoarei Oana Fotache Dubălaru, decana Facultății de Litere a Universității din București:
„Nu știu dacă ar trebui să ne adresăm instanței pentru alegațiile domnului Ștefan Baghiu, care, fără nicio sfială, mă acuză de lucruri foarte grave, chestiuni care, dacă ar fi adevărate, m-ar supune oprobriului, sau să râdem alături de toți oamenii de bună-credință și să nu acordăm atenție unei acuzații lipsite de temei și limpede răuvoitoare.
Cum sunt o persoană responsabilă, pe această cale, răspunzând întrebării dumneavoastră, mă adresez în primul rând cetățenilor români de etnie romă, oameni cinstiți, atrași gratuit în această dispută a conținutului programei, precizând că textele literare care ar putea face obiectul unei discuții cu elevii în cadrul acestui modul nu sunt purtătoare de elemente de rasism, xenofobie, dispreț sau segregare față de etnia romă. Cum, de altfel, nu au astfel de conotații nici pentru minoritățile maghiară, germană, ucraineană, cehă, sârbă și altele.
Am să prezint fragmentul la care, chipurile, face referire dl Baghiu, practic, cel de-al treilea modul al programei școlare pentru disciplina Limba și literatura română (clasa a IX-a), intitulat „Afirmarea conștiinței culturale (sec. XVIII-începutul sec. XIX)”, care propune o abordare a contextului socioistoric al literaturii române în secolul al XVIII-lea, o prezentare sintetică a Iluminismului și a Școlii Ardelene, urmate de o discuție despre Reprezentări ale lumii și ale omului în perioada respectivă. În particular, propunerea tematică pentru epoca Luminilor vizează constituirea imaginii de sine în relație cu celălalt și configurarea identității colective, exprimată astfel: „noi și ceilalți (identitate și alteritate) în texte diverse ale perioadei”.
Iată textul din programă: «Afirmarea conștiinței culturale (sec. XVIII-începutul sec. XIX)
Contexte
- Contextul socioistoric în sec. XVIII
- Iluminismul și Școala Ardeleană
Teme și forme
- Reprezentări ale lumii și ale omului: noi și ceilalți (identitate și alteritate) în texte diverse ale perioadei
- Forma: epopeea parodică (fragment)
Concepte: Iluminism, latinitate, identitate/alteritate, parodicul
Note: Pentru a ilustra reprezentări ale lumii și ale omului se valorifică un grupaj de texte/de fragmente de text care explicitează formele aferente perioadei. De exemplu:
- culegere sapiențială, roman popular, poem, bestiar, predică, psalm, cronică etc.
- epopee parodică, memorialistică, dialoguri etc.
- nuvelă romantică, poem, baladă, meditație, elegie, jurnal, povestire etc.
- povestire, schiță, nuvelă realistă, roman, comedie, memorialistică, jurnal etc.
Pentru a ilustra reprezentările lumii și ale omului se recomandă folosirea a minimum două fragmente de text/texte integrale diverse (literare, nonliterare). Se recomandă realizarea unor corelații cu cel puțin un text dintr-o altă cultură/literatură.»
Desigur că aici, în chestiunea temelor identității și alterității în texte diverse ale perioadei, am avut în vedere mai ales memorialistica de călătorie (Dinicu Golescu, I. Codru-Drăgușanu) și, din literatura franceză, „Scrisorile persane” ale lui Montesquieu (v. lista de autori recomandați), care permit o discuție consistentă și care nu ar crea probleme de interpretare.
Înverșunarea cu care dl Baghiu formulează acuzații grave, translatând discuția despre identitate și alteritate doar în dreptul epopeii parodice a lui I. Budai-Deleanu, ne arată că dorește să creeze o falsă problemă, speculând că descoperirea identității în raport cu alteritatea, în înțelegerea lumii, poate duce la… rasism. E limpede pentru orice om onest că nu avem de-a face cu așa ceva. În plus, orice text și orice reprezentare pot fi discutate critic (și e normal să fie), deci scopul nu e nicidecum însușirea părerii unor autori sau personaje.
Încă mai sper că bătălia pentru o programă bună se poate da cu argumente corecte”.
Informații de context. Programa de română – liceu 2026
Disputa dintre Ștefan Baghiu și Oana Fotache Dubălaru se suprapune peste o controversă instituțională majoră privind modul de elaborare și avizare a noii programe de Limba și literatura română pentru clasa a IX-a.
Pe 15 decembrie, ministrul Educației, Daniel David, a decis prelungirea cu o săptămână a termenului de finalizare a documentului, invocând necesitatea integrării observațiilor primite în perioada de consultare publică. Decizia a fost luată „cu acordul” coordonatoarei grupului de lucru, Oana Fotache Dubălaru, care declarase anterior public că „asupra constructului nu se poate reveni”, deoarece ar fi rezultatul unui efort de durată al specialiștilor implicați.
În paralel, Edupedu.ro a arătat că există suprapuneri semnificative între componența grupurilor de lucru care au elaborat programa și comisia națională care o avizează: cel puțin 15 membri se regăsesc în ambele structuri, situație calificată de mai mulți scriitori și universitari drept un posibil „viciu de procedură”. Scriitorul Radu Vancu a atras atenția că aceeași persoană conduce atât procesul de elaborare, cât și pe cel de avizare a documentului.
- Ministrul Daniel David a declarat ulterior că nu a cunoscut aceste suprapuneri și că va reglementa situația, precizând că avizul comisiei este consultativ. El a anunțat că va cere un nou aviz pentru programa de română, după integrarea propunerilor din dezbaterea publică, cu voturi diferențiate între membrii implicați în redactare și cei din afara grupurilor de lucru.
În acest climat, varianta a II-a a programei – publicată pe 23 decembrie fără un anunț prealabil amplu – a fost criticată cel mai recent de mai mulți profesori și intelectuali publici, printre care Mircea Cărtărescu, care au cerut oprirea procesului de avizare, susținând că noul document „nu face decât să multiplice confuziile, inconsecvențele și aberațiile” din prima versiune.
Noua programă de română pentru clasa a IX-a face parte din reforma curriculară care va începe să se aplice din anul școlar 2026-2027, pentru elevii care vor intra atunci în clasa a IX-a, și reprezintă prima actualizare de substanță a curriculumului liceal din ultimii aproximativ 20 de ani. Până în prezent, aceasta nu a fost aprobată oficial, rămânând în analiza finală a Ministerului Educației, pe fondul uneia dintre cele mai ample controverse educaționale din ultimii ani. Restul de programe au fost aprobate de fostul ministru, Daniel David, și urmează să fie publicate în Monitorul Oficial.