„Ai dat-o rău în bară, ministerule! Prima probă a concursului este un mare pas înapoi pentru sistemul nostru de educație.” Așa își încheie Anca Tîrcă, fostă directoare de școală și specialistă în management educațional, analiza publicată pe blogul propriu despre consecințele primei probe a concursului pentru ocuparea funcțiilor de director și director adjunct, susținută pe 13 octombrie.
Anca Tîrcă a condus între 1996 și 2004 Școala nr. 4 din Pucioasa, în județul Dâmbovița. Din 2004 lucrează ca specialistă independentă în educație, ca expertă sau consultantă pentru instituții precum Banca Mondială, British Council și Ministerul Educației, cu accent pe managementul educațional și formarea directorilor de școli. Este coautoare a unor ghiduri pentru directori, între care „Management școlar – ghid pentru directorii de școli” (2008) și „Ghid de management educațional” (2011), și a inițiat programul național „Toată Școala Citește”.
Anca Tîrcă scrie că o treime dintre candidați nu au promovat testul eliminatoriu de raționament verbal, numeric și logic. „Dincolo de procentul în sine, cred că ar trebui să ne întrebăm ce consecințe are acest rezultat asupra școlilor, asupra oamenilor și asupra întregului sistem de educație”, scrie ea.
„Revenim la numirile din pix?”
Prima consecință, potrivit expertei, este că multe funcții de conducere vor rămâne neocupate prin concurs. „Într-un sistem în care funcția de director a devenit tot mai puțin atractivă, în care responsabilitățile sunt uriașe, birocrația sufocantă, iar recompensele financiare și profesionale nu sunt pe măsura muncii, ne-am permis să descurajăm și mai mult oamenii care își asumă conducerea unei școli”, scrie Anca Tîrcă. „Și atunci, ce facem? Revenim la numirile din pix, lăsând conducerea multor școli la discreția decidenților și a intereselor politice locale? Este aceasta o soluție mai bună?”
Potrivit unui calcul Edupedu.ro pe baza datelor oficiale, după prima probă cel puțin 3.030 de funcții de director și director adjunct nu mai pot fi ocupate prin acest concurs. Au promovat 4.615 profesori, pentru 7.645 de funcții, fără județul Buzău, unde concursul a fost suspendat. Funcțiile rămase neocupate vor fi conduse în continuare de profesori numiți prin detașare în interesul învățământului, prin decizia inspectorului școlar general.
„Ce mesaj transmitem celor care s-ar putea gândi să candideze în viitor?”
A doua consecință ține de motivația profesorilor. „Printre cei care s-au înscris anul acesta la concurs se află, probabil, unii dintre cei mai buni profesori din școlile lor, oameni entuziaști, cu inițiativă și dornici să producă schimbări. Ce mesaj transmitem celor care s-ar putea gândi să candideze în viitor? Că merită să-și asume această responsabilitate sau că este mai prudent să stea departe de ea?”
A treia, despre care, spune ea, „aproape nimeni nu vorbește”, este impactul asupra demnității profesionale a celor care nu au promovat. „Printre ei se află și directori cu experiență, oameni care au condus școli ani întregi, au gestionat crize, au coordonat echipe, au obținut rezultate și au câștigat respectul comunităților lor. Unii se întorc acum în școlile lor cu sentimentul umilinței, expuși judecăților colegilor, părinților și elevilor”, scrie Anca Tîrcă. Experta avertizează că autoritatea acestor directori poate fi afectată de rezultatul unui singur test, „iar acest lucru are consecințe grave asupra funcționării întregii școli”.
„Sunt proști!”, spune un fost ministru al educației
Experta semnalează și reacția publică față de candidații eliminați: „Sunt proști!”, „Nu știu să rezolve niște teste simple!”, „Cum să conducă școli dacă nu sunt în stare să treacă un asemenea examen?”. Prima dintre aceste reacții, scrie ea, aparține unui fost ministru al educației, pe care nu îl numește.
„Cui folosește această reacție? Contribuie ea la creșterea încrederii în educație sau, dimpotrivă, la decredibilizarea școlii și a celor care lucrează în ea? De parcă un rezultat la un test ar putea anula experiența profesională, competențele manageriale și rezultatele obținute de-a lungul unei cariere”, scrie Anca Tîrcă.
„Ce măsoară testele date, cum au fost validate, cum a fost calibrat timpul”
Experta precizează că nu pledează pentru un concurs ușor: „Nu pledez pentru concursuri ușoare și nici pentru promovarea unor candidați nepregătiți. Avem nevoie de directori foarte buni, selectați prin proceduri riguroase, corecte și relevante pentru competențele reale de conducere a unei școli.” Tocmai de aceea, spune ea, trebuie să ne întrebăm „ce măsoară testele date, cum au fost validate, cum a fost calibrat timpul alocat și în ce măsură rezultatele lor reflectă potențialul de leadership al candidaților”.
Amintim că Edupedu.ro a adresat Ministerului Educației, pe 24 septembrie, o solicitare în baza Legii nr. 544/2001: cum au fost elaborați și validați itemii, dacă au fost pretestați și pe ce bază a fost stabilit pragul eliminatoriu de 12 răspunsuri corecte din 20. Ministerul nu a răspuns. Ministrul Mihai Dimian a scris însă pe Facebook, după probă, că timpul de rezolvare „reprezintă și el un factor în evaluare”.
„Nimeni nu pare să fi privit imaginea de ansamblu”
Problema de fond, potrivit Ancăi Tîrcă, este că concursul „pare să fi fost conceput și organizat ca o procedură administrativă izolată, fără o analiză suficientă a contextului în care se desfășoară și a consecințelor pe care le poate produce”. „Concursul pentru directori nu este un eveniment de sine stătător. Este doar o piesă dintr-un puzzle mult mai mare al educației la acest moment”, scrie ea. Experta enumeră aici deficitul de profesori, scăderea atractivității carierei didactice, demotivarea personalului, dificultățile de recrutare pentru funcțiile de conducere, birocrația, lipsa autonomiei reale a școlilor și deteriorarea statutului social al profesorului.
„Înainte de a decide cum organizăm concursul, ar fi trebuit să ne întrebăm: De ce îl organizăm? Ce fel de directori vrem? Care este bazinul de selecție? Cum îi identificăm pe candidați? Cum îi atragem și cum îi păstrăm în funcție?”, scrie Anca Tîrcă. „Un concurs nu trebuie să fie doar un mecanism de eliminare. Trebuie să facă parte dintr-o politică coerentă de identificare, selecție, formare și susținere a liderilor școlari.”
Bazinul de selecție era, de altfel, insuficient încă de la început. După validarea dosarelor, Ministerul Educației a anunțat 7.035 de candidați pentru 7.818 funcții vacante. În 30 de județe, candidații erau mai puțini decât posturile.
„Pierdem cu toții”
„Sigur că selecția trebuie să fie exigentă. Dar exigența, dacă nu este însoțită de relevanță, de o fundamentare riguroasă și de înțelegerea contextului, poate produce efecte contrare celor urmărite”, scrie experta.
Iar la întrebarea din titlul analizei sale, cine pierde, răspunsul ei este: „Pierde ministerul educației, care și-a îndepărtat din nou profesorii și care riscă să nu poată ocupa prin concurs suficiente funcții de conducere. Pierd școlile, care au nevoie de stabilitate și de leadership competent. Pierd profesorii, a căror motivație și încredere sunt din nou puse la încercare. Pierd elevii, care au nevoie de școli bine conduse. Pierdem cu toții.”
Analiza vine în aceeași zi în care Violeta Estrella Bontilă, directoarea Colegiului Național „Constantin Diaconovici Loga” din Timișoara, a anunțat că se retrage din concurs, deși a promovat prima probă. Și ea a invocat umilirea publică a celor care nu au trecut testul: „De când rezultatul unui test de o oră anulează experiența, munca și demnitatea profesională a unui om?”
