Violeta Estrella Bontilă, directoarea Colegiului Național „Constantin Diaconovici Loga” din Timișoara, a anunțat pe Facebook sâmbătă dimineața că se retrage din concursul pentru ocuparea funcțiilor de director și director adjunct, deși a promovat prima probă, cea de evaluare a competențelor, susținută pe 13 octombrie. Retragerea vine cu câteva zile înainte de proba scrisă de management și legislație școlară, programată pe 20 octombrie.
„Nu mă retrag de teamă și nici din lipsă de pregătire. Am promovat concursurile din 2016 și 2021, fără sprijin politic, fiind un om apolitic. Am promovat și prima probă a actualului concurs, cea atât de controversată. Mă retrag dintr-o chestiune de principiu”, a scris directoarea.
Ea a precizat că retragerea din concurs nu înseamnă demisia din funcție: „Voi continua să îmi îndeplinesc responsabilitățile în limitele mandatului și ale cadrului legal.”
Decizia vine la patru zile după ce, chiar în ziua probei, directoarea semnalase pentru Edupedu.ro că unii candidați nu au primit ciorne. „Mi se pare de neconceput. Am calculat printre itemii de răspuns de pe foaia cu subiecte, mai mult decât penibil”, spunea atunci Violeta Estrella Bontilă. Ea a adăugat că, deși a promovat proba, se simte umilită și că se gândește serios dacă va mai participa la probele următoare. ISJ Timiș a răspuns atunci că subiectul a fost tipărit pe șase foi, fiecare cu pagina din spate albă, care putea fi folosită drept ciornă, și că membrii comisiilor au fost instruiți să le comunice acest lucru candidaților. Aceeași explicație a dat-o, câteva zile mai târziu, ministrul Educației, Mihai Dimian, unei directoare adjuncte din Roman, care reclamase pe pagina lui de Facebook lipsa ciornelor: „Nu este adevărat că nu ați avut ciorne.”
„Nu doresc să validez prin participarea mea un concurs netransparent”
Principalul motiv invocat este felul în care a fost organizat concursul. „Nu doresc să validez prin participarea mea un concurs netransparent, controversat, în urma căruia oameni care nu au promovat au fost supuși unui adevărat linșaj public. Nu am mai văzut niciodată asemenea reacții față de rezultatele unui examen!”, a scris Violeta Estrella Bontilă.
Directoarea a numit ce a văzut în spațiul public după afișarea rezultatelor „bullying în toată regula”. „Iar faptul că un om nu a promovat un examen nu dă nimănui dreptul să îl umilească. De când rezultatul unui test de o oră anulează experiența, munca și demnitatea profesională a unui om?”
Despre prima probă, ea a enumerat „erori, lipsă de transparență, o metodologie pe care o consider făcută pe genunchi, condiții de examinare pe care le-am perceput ca umilitoare și întrebări serioase privind calibrarea itemilor”.
„Vrem directori care să gândească sau directori care să reproducă?”
Violeta Estrella Bontilă a criticat și bibliografia probei scrise. Potrivit Centrului Național pentru Curriculum și Evaluare, 25% dintre întrebările acestei probe vin din Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023, 25% din Regulamentul-cadru de organizare și funcționare a unităților de învățământ, 20% din lucrarea lui Tony Bush despre leadership și management educațional și 10% din „Învățarea vizibilă” a lui John Hattie.
„Studiem lucrările lui Tony Bush și John Hattie, teorii despre leadership educațional, autonomie și management strategic. Concepte valoroase, fără îndoială. Dar cât din ele putem aplica într-un sistem atât de centralizat, în care directorului i se cere să răspundă pentru aproape tot, dar i se permite să decidă atât de puțin?”, a scris directoarea.
Despre legislație, ea a scris că un director lucrează permanent cu ea: „le consultă, le interpretează și le aplică, nu le recită din memorie!”. Și a întrebat: „Ce evaluăm, de fapt? Capacitatea de a conduce o școală sau de a reproduce teorii despre conducerea ei? Capacitatea de a înțelege și aplica legislația sau de a memora articole și alineate? Vrem directori care să gândească sau directori care să reproducă?”
„Răspundem pentru aproape tot, dar putem decide atât de puțin!”
Al doilea motiv ține de funcția în sine. „Un mandat de patru ani, responsabilități uriașe, stres permanent, un salariu comparabil sau chiar egal cu cel de profesor, mai puține zile de concediu și, de foarte multe ori, imposibilitatea de a beneficia de concediu tocmai în perioada verii, când se desfășoară examenele naționale și concursurile de ocupare a posturilor didactice”, a scris ea. Directorii ajung președinți sau membri în comisii de examen, inclusiv la titularizare, „uneori fără să fie remunerați pentru această muncă suplimentară”.
„Orice se întâmplă într-o școală, primul arătat cu degetul este directorul. Dar același director, chiar și împreună cu consiliul de administrație, are o putere de decizie extrem de limitată în multe dintre problemele esențiale ale școlii. Răspundem pentru aproape tot, dar putem decide atât de puțin!”
Ministrul Educației, Mihai Dimian, a recunoscut problema salariilor zilele trecute, într-un răspuns pe Facebook pentru un fost director din Bacău care și-a dat demisia și nu s-a mai înscris la concurs. Acesta scrisese că, în calitate de director, câștiga aproximativ 7.100 de lei, față de circa 6.800 de lei cât are un profesor cu aceeași vechime și cu dirigenție. „Comparația dumneavoastră este justificată”, i-a răspuns ministrul. El a explicat că, în 2023-2024, creșterile salariale s-au aplicat doar funcțiilor didactice, nu și celor de conducere.
„Nu țin, oameni buni, la acest fotoliu!”
„Am spus întotdeauna că nu țin la fotoliul de director. Și repet: nu țin, oameni buni, la acest fotoliu! Mi-am dorit această funcție pentru ceea ce puteam construi în școala mea, nu pentru funcția în sine. Dar nu cu orice preț”, a scris Violeta Estrella Bontilă.
„Consider că, prezentându-mă la următoarele probe, aș valida prin propria participare exact ceea ce critic. De aceea, aleg să mă retrag. Dacă voi mai participa la vreun concurs pe post, o voi face în cu totul alte condiții.”
Directoarea a precizat că nu contestă necesitatea evaluării directorilor: „Cred în concursuri serioase, exigente, transparente, care să verifice competențe reale. Dar nu pot accepta ca evaluarea profesională să devină un prilej de umilință publică.” Și a încheiat: „Nu fug de responsabilitate. Mă retrag dintr-un concurs ale cărui condiții refuz să le legitimez.”
Una dintre cele mai constante voci critice din sistem
Violeta Estrella Bontilă este unul dintre directorii care au criticat public, în mod constant, deciziile ministerului din ultimii doi ani. Edupedu.ro i-a preluat, din martie 2025, peste 20 de luări de poziție. Ea a criticat reducerea plății cu ora, pe care a numit-o „hilar, ironic”, și creșterea normei didactice: „Nu e ca și cum eu curăț cartofi încă 2 ore pe săptămână”. A avut și mesaje directe pentru fostul ministru Daniel David: „Ne așteptam la respect”. A mai spus că Evaluarea Națională a devenit „un șablon” și că universitarii au ajuns să nu mai cunoască sistemul preuniversitar. În august 2026, la finalul anului școlar, scria că acesta a fost probabil unul dintre cei mai grei pe care i-a trăit și că a conduce o școală în România înseamnă astăzi un stres permanent.
Criticile directoarei privind lipsa de transparență vizează și un aspect pe care Ministerul Educației nu l-a lămurit nici până acum. Pe 24 septembrie, Edupedu.ro a trimis ministerului o solicitare în baza Legii nr. 544/2001, cu zece întrebări despre cele două teste standardizate ale concursului: ce măsoară concret testul de „capacități și aptitudini personale”, cum au fost elaborați și validați itemii, dacă au fost pretestați, cine sunt specialiștii în psihometrie care i-au construit, pe ce bază a fost stabilit pragul eliminatoriu de 12 răspunsuri corecte din 20 și dacă un candidat poate contesta o întrebare greșită sau ambiguă, nu doar punctajul. Ministerul nu a răspuns încă. Singura comunicare oficială a venit pe 29 septembrie, de la Centrul Național pentru Curriculum și Evaluare, și s-a limitat la structura testului: șapte întrebări de raționament verbal, șapte de raționament numeric și șase de raționament logic. Nu a fost publicat niciun model de subiect, deși în 2021 ministerul publicase exemple de itemi, cu răspunsuri și explicații. Abia după probă, din răspunsurile ministrului Mihai Dimian pe Facebook, s-a aflat că o parte dintre lucrări au fost evaluate manual, deși metodologia prevede evaluare automată, prin platforma informatică.
Timiș, județul cu al doilea cel mai mare deficit de candidați
Retragerea vine într-un județ în care concursul pornea deja cu mai puțini candidați decât posturi. Potrivit datelor Ministerului Educației după validarea dosarelor, în județul Timiș s-au înscris 175 de candidați pentru 274 de funcții de director și director adjunct. Lipseau, așadar, candidați pentru cel puțin 99 de posturi, al doilea cel mai mare deficit din țară, după Harghita.
La nivel național, prima probă a eliminat 2.069 dintre cei 6.684 de candidați prezenți, potrivit rezultatelor provizorii. Au promovat 4.615 profesori, care pot concura pentru 7.645 de funcții de conducere, fără județul Buzău, unde concursul a fost suspendat. Potrivit unui calcul Edupedu.ro, cel puțin 3.030 de funcții de director și director adjunct nu mai pot fi ocupate prin acest concurs și vor fi conduse în continuare prin detașare, prin decizia inspectorului școlar general. Fiecare retragere a unui candidat promovat poate crește acest număr.
Metodologia concursului, aprobată prin OMEC nr. 4.155/2026, nu descrie o procedură de retragere a candidaților din concurs.
