Inteligența Artificială (AI) nu mai este un concept rezervat laboratoarelor de cercetare sau companiilor de tehnologie de ani de zile. Este deja prezentă în viața de zi cu zi, o găsim în aplicațiile de cumpărături care recomandă produse, în sistemele de navigație folosite pentru orientarea în trafic, în sistemul de operare al televizorului de acasă, în telefonul mobil, în motoarele de căutare din browserele pe care le folosim zilnic la serviciu sau acasă. A devenit o realitate din ce în ce mai prezentă și în educație, iar această transformare ridică o întrebare esențială: este România pregătită să răspundă acestor schimbări printr-o strategie națională clară? Momentul este oportun, dacă ne uităm la ce se întâmplă în Europa și în lume, unde se conturează repere, bune practici și inițiative comune care pot ghida și sistemul românesc în direcția alfabetizării în AI, începând din școală.
Vedem că sunt țări europene care pilotează cursuri, integrează noțiuni de AI în curriculum și formează profesori, dar vedem și că România este deschisă spre acest domeniu. La un eveniment recent, Cătălin Vișan, consilier al ministrului Educației pe zona de tehnologie și AI, a declarat că „lucrăm acum la un cadru” care va include „instrucțiuni de bază pentru cadrele didactice”. Nu există, însă, o strategie oficială în acest moment. Iar acest vid de direcție vine exact într-o perioadă în care Uniunea Europeană și organizațiile internaționale trasează linii clare pentru viitorul apropiat.
Comisia Europeană, de exemplu, a inclus în Planul de Acțiune pentru Educația Digitală 2021–2027 o linie dedicată AI în educație. În 2022 a publicat ghiduri etice pentru utilizarea AI și a datelor în procesul de predare și învățare, adresate în special profesorilor fără experiență tehnică. În prezent, Uniunea pregătește un cadru de alfabetizare în AI pentru elevii din primar și gimnaziu, care va include standarde de competență, ghiduri pedagogice și recomandări de implementare – lucru anunțat într-o conferință recentă care a avut loc în Parlamentul României chiar de către Georgi Dimitrov, șeful Unității de Educație Digitală a Comisiei Europene.
Parlamentul European este și el în pas cu AI-ul. Vicepreședintele parlamentului, eurodeputatul român Victor Negrescu, a propus autorităților de la București, companiilor private și mediului asociativ lansarea unei inițiative regionale în Europa Centrală și de Est pentru dezvoltarea unui cadru comun privind AI în educație. Scopul ar fi crearea unei rețele de parteneriate, schimb de bune practici și politici publice armonizate în regiune.
La nivel strategic global, Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD) a anunțat și ea că din ediția următoarea a celei mai ample testări internaționale comparative, PISA 2029, va introduce un modul de evaluare a competențelor elevilor legate de media și inteligență artificială. Potrivit OECD, acest demers vizează măsurarea capacității sistemelor de educație de a răspunde provocărilor digitale și de a forma cetățeni pregătiți pentru noile realități tehnologice.
Și UNESCO încurajează guvernele să dezvolte politici publice pentru AI în educație, cu accent pe echitate, incluziune și responsabilitate etică. Organizația oferă și un cadru normativ pentru integrarea AI în sistemele de învățământ, însoțit de instrumente de monitorizare și consultanță pentru implementare. „Inteligența artificială are potențialul de a răspunde unora dintre cele mai mari provocări din educația de astăzi, de a inova practicile de predare și învățare și de a accelera progresul către Obiectivul de Dezvoltare Durabilă 4”, scriu cei de la UNESCO. Să nu uităm că România are mare nevoie de progres în privința ODD-urilor, fiind pe ultimul loc în UE la majoritatea indicatorilor luați în calcul de Monitorul Educației și Formării exact pe aceste obiective.
Mai multe țări europene acționează deja. Austria a adoptat o strategie națională pentru integrarea AI în educație și formare profesională, Marea Britanie a publicat un document privind utilizarea AI generative în școli, iar Estonia a introdus AI în curriculumul național prin programul „Saltul AI”. În Ungaria, guvernul a integrat cursuri de AI în programa a 60 de școli începând din acest an școlar, 2025–2026, cu obiectivul de a extinde inițiativa la toate programele de formare profesională. Tot în Ungaria, Logiscool și curriculumul său de AI au fost selectate pentru a deveni parte a programei școlare naționale. Rețeaua este activă în mai multe țări și oferă cursuri structurate pentru dezvoltarea gândirii computaționale și alfabetizarea digitală.
Republica Moldova pilotează deja, în parteneriat cu UNESCO, integrarea tehnologiilor inovatoare în educație, inclusiv a inteligenței artificiale, printr-un program desfășurat în 40 de școli.
România poate valorifica această fereastră de oportunitate. Avem deja exemple de inițiativă din zona privată. Logiscool România, activă în peste 20 de orașe, oferă cursuri de alfabetizare în AI încă din ciclul primar, prin programe precum Digital Discovery, AI Discovery sau Generative AI. Prin aceste programe, copiii își dezvoltă competențe digitale avansate, gândire creativă și capacitatea de a folosi în mod inteligent tehnologiile emergente, abilități care vor fi esențiale în educația lor și în profesiile de mâine.
În acest cadru în care Uniunea Europeană pregătește instrumente comune, în care competențele legate de AI vor fi testate la nivel internațional și în care vecinii României implementează deja soluții, o strategie națională de alfabetizare în AI sau de aplicare AI în mediul educațional este un pas firesc, esențial pentru viitoarele finanțări europene pe aceste componente și pentru un demers consecvent și consistent în domeniu.
Alexa Stănescu
Ștefan Lefter
G4Media.ro
R.P.