Pe majoritatea gândul îi duce la 23 august 1944, data întoarcerii armelor de către România împotriva Germaniei naziste cu care fusese aliată din 1940 și alăturarea coaliției formate din URSS, Statele Unite și Marea Britanie până la sfârșitul celui de-al doilea război mondial în Europa, la 8 mai 1945.
Dar înaintea anului 1944, data de 23 august a mai prilejuit două evenimente de o importanță majoră: în 1939 și 1942.
Pe 23 august 1939 a fost semnat la Moscova pactul de neagresiune dintre Germania nazistă și Uniunea Sovietică, pact care a rămas în istorie ca Ribbentrop – Molotov, după numele miniștrilor de externe ai celor două țări care l-au semnat în prezența liderului bolșevic, Stalin.
Acest pact, vremelnic, a dat cale liberă Germaniei să atace Polonia peste numai nouă zile și astfel să declanșeze cel de-al doilea război mondial. Pactul, care parafa o alianță între cele două mari puteri totalitare ale Europei, conținea și patru un act adițional secrete, care la punctul 3 prevedea: “În ceea ce privește sud-estul Europei, partea sovietică subliniază interesul URSS pentru Basarabia. Partea germană își declară dezinteresul politic complet față de aceste regiuni.”
Importanța acestui text s-a dovedit funestă pentru România peste mai puțin de un an, pe 26 iunie 1940 când URSS a emis o notă ultimativă cerând Bucureștiului să cedeze imediat nu doar Basarabia (sau mai corect Moldova dintre Prut și Nistru), dar și nordul Bucovinei și ținutul Herța, despre care pactul Ribbentrop – Molotov nu pomenea nimic.
Citește pe G4Media.ro analiza semnată de jurnalistul Petru Clej.
C.I.
Redacția
Ștefan Lefter
Raluca Pantazi