ANALIZĂ 23 august – o dată cu triplă semnificație istorică pentru români: Pactul Ribbentrop – Molotov, bătălia de la Stalingrad și întoarcerea armelor

281 de vizualizări
Foto: Pactul Ribbentrop - Molotov / Wikipedia
Foto: Pactul Ribbentrop – Molotov / Wikipedia
Pe majoritatea gândul îi duce la 23 august 1944, data întoarcerii armelor de către România împotriva Germaniei naziste cu care fusese aliată din 1940 și alăturarea coaliției formate din URSS, Statele Unite și Marea Britanie până la sfârșitul celui de-al doilea război mondial în Europa, la 8 mai 1945.

Dar înaintea anului 1944, data de 23 august a mai prilejuit două evenimente de o importanță majoră: în 1939 și 1942.

Pe 23 august 1939 a fost semnat la Moscova pactul de neagresiune dintre Germania nazistă și Uniunea Sovietică, pact care a rămas în istorie ca Ribbentrop – Molotov, după numele miniștrilor de externe ai celor două țări care l-au semnat în prezența liderului bolșevic, Stalin.

Acest pact, vremelnic, a dat cale liberă Germaniei  să atace Polonia peste numai nouă zile și astfel să declanșeze cel de-al doilea război mondial. Pactul, care parafa o alianță între cele două mari puteri totalitare ale Europei, conținea și patru un act adițional secrete, care la punctul 3 prevedea: “În ceea ce privește sud-estul Europei, partea sovietică subliniază interesul URSS pentru Basarabia. Partea germană își declară dezinteresul politic complet față de aceste regiuni.”

Importanța acestui text s-a dovedit funestă pentru România peste mai puțin de un an, pe 26 iunie 1940 când URSS a emis o notă ultimativă cerând Bucureștiului să cedeze imediat nu doar Basarabia (sau mai corect Moldova dintre Prut și Nistru), dar și nordul Bucovinei și ținutul Herța, despre care pactul Ribbentrop – Molotov nu pomenea nimic.

Citește pe G4Media.ro analiza semnată de jurnalistul Petru Clej.


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Ioan-Aurel Pop, președintele CNATDCU, și vicepreședinții Andruh, Banabic și Dumitru: Autoritățile naționale să se pronunțe urgent dacă Curtea de Conturi a României are atribuții de oportunitate academică. Instituția a impus includerea în contabilitate a oricărui rezultat științific. Ce “valoare contabilă” ar avea o poezie de Mircea Cărtărescu?

Reacție dură a conducerii CNATDCU, la ingerințele academice ale Curții de Conturi a României care verifică zilele acestea dacă Ministerul Educației a pus în aplicare în universități recomandările de a…
Vezi articolul

“Este uimitoare capacitatea domnului Pleșa – care are 92 de ani – de a reține exact zile și date din cariera lui Sorin Cîmpeanu”, scrie Emilia Șercan într-o analiză a scrisorii prin care ministrul își justifică plagiatul

Jurnalista Emilia Șercan a analizat în detaliu scrisoarea pe care Ministrul Educației a prezentat-o azi ca fiind a profesorului Ioan Pleșa, unul dintre autorii de facto ai cursului plagiat. În…
Vezi articolul

Unul din doi elevi participanți la un sondaj Salvați Copiii spune că a fost victima bullying-ului în școală, iar unul din patru admite că a fost agresor / Peste 80% afirmă că au fost martorii unor situații de bullying în școală

Jumătate (49%) dintre elevii participanți la un sondaj online realizat de Salvați Copiii România spun că au fost victime ale bullying-ului, iar unul din zece afirmă că a fost des…
Vezi articolul

OECD: Sprijiniți educatorii cu exemple clare despre cum să pună în aplicare curriculumul nou și investiți mai mulți bani în educația timpurie. România este ultima în Europa la procentul din PIB alocat

Învățământul preșcolar din România are enorm de recuperat față de cel al altor țări europene, mai ales când vine vorba de nevoile și necesitățile copiilor, părinților și personalului didactic. Concluzia…
Vezi articolul