ANALIZĂ 23 august – o dată cu triplă semnificație istorică pentru români: Pactul Ribbentrop – Molotov, bătălia de la Stalingrad și întoarcerea armelor

282 de vizualizări
Foto: Pactul Ribbentrop - Molotov / Wikipedia
Foto: Pactul Ribbentrop – Molotov / Wikipedia
Pe majoritatea gândul îi duce la 23 august 1944, data întoarcerii armelor de către România împotriva Germaniei naziste cu care fusese aliată din 1940 și alăturarea coaliției formate din URSS, Statele Unite și Marea Britanie până la sfârșitul celui de-al doilea război mondial în Europa, la 8 mai 1945.

Dar înaintea anului 1944, data de 23 august a mai prilejuit două evenimente de o importanță majoră: în 1939 și 1942.

Pe 23 august 1939 a fost semnat la Moscova pactul de neagresiune dintre Germania nazistă și Uniunea Sovietică, pact care a rămas în istorie ca Ribbentrop – Molotov, după numele miniștrilor de externe ai celor două țări care l-au semnat în prezența liderului bolșevic, Stalin.

Acest pact, vremelnic, a dat cale liberă Germaniei  să atace Polonia peste numai nouă zile și astfel să declanșeze cel de-al doilea război mondial. Pactul, care parafa o alianță între cele două mari puteri totalitare ale Europei, conținea și patru un act adițional secrete, care la punctul 3 prevedea: “În ceea ce privește sud-estul Europei, partea sovietică subliniază interesul URSS pentru Basarabia. Partea germană își declară dezinteresul politic complet față de aceste regiuni.”

Importanța acestui text s-a dovedit funestă pentru România peste mai puțin de un an, pe 26 iunie 1940 când URSS a emis o notă ultimativă cerând Bucureștiului să cedeze imediat nu doar Basarabia (sau mai corect Moldova dintre Prut și Nistru), dar și nordul Bucovinei și ținutul Herța, despre care pactul Ribbentrop – Molotov nu pomenea nimic.

Citește pe G4Media.ro analiza semnată de jurnalistul Petru Clej.


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Numărul ONG-urilor active în educație a crescut cu peste 50% în ultimul deceniu, în paralel cu avansul accelerat al învățământului particular preuniversitar, avans „spectaculos” în ciclul preșcolar – Raport

Numărul organizațiilor neguvernamentale active în domeniul educației a crescut cu peste 50% în ultimul deceniu, perioadă care s-a suprapus cu o creștere considerabilă a unităților de învățământ private, dar și…
Vezi articolul

Rolul resurselor pe care le oferă familia și al mediului școlar asupra performanței elevilor la matematică și științe, în cifre – studiu internațional TIMSS 2023 și datele pentru România / Disciplina în școală se corelează cu rezultatele mai bune ale elevilor în lume, dar nu și în cazul elevilor români

Rezultatele elevilor la matematică și științe sunt direct proporționale cu o serie de factori ce țin de viața familială și de comunitatea școlară, de la activitățile educaționale oferite acasă în…
Vezi articolul

Să-i înveți pe elevi cum să repete și să învețe materia în timp, în locul practicilor de tip “îngrășat porcul în ajun”, un pas-cheie pentru depășirea impresiilor greșite pe care elevii le formează despre însușirea materiei – studiu

Elevii care preferă tehnici de învățare precum citirea și recitirea materialelor în sesiuni aglomerate de învățare vor eșua în a reține informația, pe când cei care știu să-și controleze practicile…
Vezi articolul