ANALIZĂ 23 august – o dată cu triplă semnificație istorică pentru români: Pactul Ribbentrop – Molotov, bătălia de la Stalingrad și întoarcerea armelor

258 de vizualizări
Foto: Pactul Ribbentrop - Molotov / Wikipedia
Foto: Pactul Ribbentrop – Molotov / Wikipedia
Pe majoritatea gândul îi duce la 23 august 1944, data întoarcerii armelor de către România împotriva Germaniei naziste cu care fusese aliată din 1940 și alăturarea coaliției formate din URSS, Statele Unite și Marea Britanie până la sfârșitul celui de-al doilea război mondial în Europa, la 8 mai 1945.

Dar înaintea anului 1944, data de 23 august a mai prilejuit două evenimente de o importanță majoră: în 1939 și 1942.

Pe 23 august 1939 a fost semnat la Moscova pactul de neagresiune dintre Germania nazistă și Uniunea Sovietică, pact care a rămas în istorie ca Ribbentrop – Molotov, după numele miniștrilor de externe ai celor două țări care l-au semnat în prezența liderului bolșevic, Stalin.

Acest pact, vremelnic, a dat cale liberă Germaniei  să atace Polonia peste numai nouă zile și astfel să declanșeze cel de-al doilea război mondial. Pactul, care parafa o alianță între cele două mari puteri totalitare ale Europei, conținea și patru un act adițional secrete, care la punctul 3 prevedea: “În ceea ce privește sud-estul Europei, partea sovietică subliniază interesul URSS pentru Basarabia. Partea germană își declară dezinteresul politic complet față de aceste regiuni.”

Importanța acestui text s-a dovedit funestă pentru România peste mai puțin de un an, pe 26 iunie 1940 când URSS a emis o notă ultimativă cerând Bucureștiului să cedeze imediat nu doar Basarabia (sau mai corect Moldova dintre Prut și Nistru), dar și nordul Bucovinei și ținutul Herța, despre care pactul Ribbentrop – Molotov nu pomenea nimic.

Citește pe G4Media.ro analiza semnată de jurnalistul Petru Clej.


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

You May Also Like

Daniel Funeriu: “Dezlânata și neconvingătoarea „Românie Educată” prezidențială (care împreună cu uciderea Elodiei a devenit cea mai faimoasă faptă cu autor necunoscut)” va fi de-a dreptul toxică, fără verificarea ad integrum a doctoratelor

“Fără un soclu moral solid – a cărui bârnă de rezistență trebuie să fie verificarea ad integrum a doctoratelor – dezlânata și neconvingătoarea „Românie Educată” prezidențială (care împreună cu uciderea…
Vezi articolul

EXCLUSIV Biblioteca școlară virtuală nu va fi gata nici în acest an. Tudor Oprea, subsecretar de stat la Educație, responsabil cu digitalizarea: Câștigătorul va fi anunțat într-o lună-două. 600 de profesori vor realiza conținuturi / Care sunt firmele care au depus oferte

Biblioteca școlară virtuală, cel mai ambițios proiect de digitalizare a lecțiilor și conținuturilor educaționale al Ministerului Educației, finanțat cu peste 40 de milioane de euro din bani europeni și prevăzut…
Vezi articolul

“Obiectivele” presupus politice ale acuzațiilor de plagiat – noua eschivă a ministrului Educației Sorin Cîmpeanu, devenit la rândul său subiectul unei anchete de presă. În cazul Ciucă, el trecuse de la argumentul irelevanței la cel al “coincidențelor” politice. Cum s-au schimbat pozițiile PNL și ale președintelui Iohannis pe tema plagiatelor

Bagatelizarea acuzațiilor de plagiat ca simple instrumente de atac politic este linia la care apelează ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu, pentru a se apăra în fața acuzației că el însuși a…
Vezi articolul