În primul an școlar de aplicare a Legii 141/2025, cunoscută drept Legea Bolojan, numărul cadrelor didactice din învățământul secundar a scăzut cu 5.937 de profesori, potrivit datelor INS analizate de Edupedu.ro. De la gimnaziu au plecat 2.750 de profesori, și de la liceu 3.187 de profesori. Adică exact acolo unde norma de predare a crescut de la 18 la 20 de ore, în medie, și de la 16 la 20 pentru profesorii cu experiență. Datele transmise de Ministerul Educației și Cercetării (MEC) Parlamentului în noiembrie 2025 arată că, din cele 14.048 de posturi desființate, 13.550 erau norme în plata cu ora, iar numărul normelor de titular a crescut cu 2.211. Diferența dintre cele două seturi de date ridică o întrebare pe care ministerul nu a lămurit-o până acum: cine sunt profesorii care au ieșit din sistem?
Scăderea din 2025 vine după un an de creștere. În 2024, personalul didactic din preuniversitar crescuse cu 4.333 de persoane față de 2023. În 2025, tendința s-a inversat, iar diferența este vizibilă pe nivelurile de învățământ analizate.
| Nivel de învățământ | 2023 | 2024 | 2025 | Variație 2024-2025 |
|---|---|---|---|---|
| Gimnazial | 67.327 | 68.726 | 65.976 | -2.750 (-4,0%) |
| Liceal | 53.689 | 54.787 | 51.600 | -3.187 (-5,8%) |
La gimnaziu și liceu lucrează în 2025 cu 5.937 de profesori mai puțin decât în 2024, o scădere de 4,8%. În învățământul special gimnazial, unde norma a crescut de la 16 la 18 ore, INS înregistrează o scădere și mai mare: de la 4.723 la 3.991 de cadre didactice (-15,5%).
Pe lângă norma mai mare, și creșterea efectivelor de elevi a redus nevoia de profesori. Potrivit datelor deschise SIIIR analizate de Edupedu.ro, în învățământul gimnazial public numărul claselor a scăzut cu 3,9% în anul școlar 2025-2026 (de la 34.573 la 33.241), în timp ce numărul elevilor a crescut cu 0,9%. Clasele de gimnaziu cu peste 30 de elevi aproape s-au dublat, de la 150 la 288, de exemplu.
Ce posturi a desființat ministerul
Potrivit răspunsului MEC la o interpelare parlamentară, în anul școlar 2025-2026 au fost desființate 14.048 de posturi didactice față de anul anterior: 8.409 în urban și 5.638 în rural. Documentul arată cum au fost ocupate aceste posturi.
| Tip de încadrare | Variație 2025-2026 față de 2024-2025 |
|---|---|
| Titulari (normă de bază) | +2.211 |
| Angajați pe durata de viabilitate a postului | +383 |
| Angajați pe perioadă determinată | -2.454 |
| Încadrați în regim de plata cu ora | -13.550 |
| Fără studii corespunzătoare postului | -638 |
| Total | -14.048 |
Aproape toată reducerea (96,5%) provine din plata cu ora în statistica MEC. Este efectul direct al celor două ore adăugate la normă: orele care înainte erau plătite separat au intrat în norma titularilor. MEC anunțase în septembrie 2025 că normele ocupate în plata cu ora au scăzut de la 30.128 la circa 14.500.
În același timp, plata cu ora a devenit mai puțin atractivă. Legea 141/2025 a schimbat formula de calcul: tariful nu mai este raportat la norma de predare, ci la numărul mediu lunar de ore lucrătoare. Pentru un profesor debutant, ora a scăzut de la 88,01 lei brut la 38,33 lei brut (-56,45%), adică circa 22 de lei net.
Cele 2.454 de posturi ocupate pe perioadă determinată și cele 638 ocupate de persoane fără studii corespunzătoare însumează 3.092 de posturi. Acestea sunt, în cea mai mare parte, posturile suplinitorilor.
Cine sunt profesorii care lipsesc
Cele două surse oficiale nu numără același lucru. MEC raportează posturi, adică norme și fracțiuni de normă. INS raportează persoane. De aceea, 14.048 de posturi desființate nu înseamnă 14.048 de oameni plecați din școli.
E de remarcat faptul că în niciunul dintre răspunsurile cu date transmise de Ministerul Educației în ultimul an, fie către Parlament, fie public, nu apare numărul persoanelor afectate.
Ministerul a raportat norme libere, posturi desființate, norme în plata cu ora și ponderi de încadrare. Nu a spus niciodată câți oameni au rămas fără ore, câți au plecat din școli și unde au ajuns. În spatele celor 14.048 de posturi și al celor 13.550 de norme în plata cu ora sunt profesori: suplinitori care poate predau de ani de zile în aceeași școală, debutanți care abia intraseră entuziaști în sistem, oameni care își completau venitul din ore suplimentare ca să-și țină familia. Singura cifră oficială care numără oameni, nu încadrări, vine de la Institutul Național de Statistică: 5.937 de cadre didactice mai puțin în gimnaziu și liceu.
Diferența dintre cele două cifre spune totuși ceva. Posturile de suplinitori și de necalificați desființate sunt 3.092. Scăderea numărului de cadre didactice este de aproape 6.000. Restul de circa 3.000 de persoane cine sunt?
Inspectorul școlar general din Botoșani, Bogdan Suruciuc, a declarat la Radio Iași, în ianuarie 2026, că orele la plata cu ora „nu mai sunt atractive”. Ministrul delegat pentru învățământul preuniversitar, Sorin Ionescu, a povestit duminică, 1 noiembrie, la TVR Info, ce a însemnat creșterea normei când era director de școală: „Practic, a trebuit să renunț la o serie de profesori”. Potrivit acestuia, unii dintre ei au plecat către alte domenii, pentru că nu au mai avut ore.
Liderul FSLI, Simion Hăncescu, a avertizat în iulie 2026 că profesorii aflați în pragul pensionării „vor ieși masiv la pensie” și că în unele școli s-a apelat la studenți. Datele MEC indică însă, la nivel național, o scădere cu 638 a posturilor ocupate de persoane fără studii corespunzătoare.
Județele: de la -13,5% în Timiș la +8,2% în Sibiu
La gimnaziu și în secundarul superior (liceal și profesional), numărul cadrelor didactice a scăzut în 35 de județe și a crescut în 7. În total, sunt cu 5.011 profesori mai puțin la aceste niveluri, de la 125.216 la 120.205.
| Județ | Cadre didactice 2024 (INS) | Cadre didactice 2025 (INS) | Variație | Posturi desființate (MEC, toate nivelurile) |
|---|---|---|---|---|
| Timiș | 4.787 | 4.143 | -644 (-13,5%) | -436 |
| Brăila | 1.748 | 1.545 | -203 (-11,6%) | -269 |
| Iași | 5.268 | 4.785 | -483 (-9,2%) | -632 |
| Dâmbovița | 2.711 | 2.469 | -242 (-8,9%) | -325 |
| Galați | 3.145 | 2.885 | -260 (-8,3%) | -506 |
| Constanța | 4.470 | 4.103 | -367 (-8,2%) | -615 |
| București | 11.054 | 11.361 | +307 (+2,8%) | -996 |
| Sibiu | 2.560 | 2.770 | +210 (+8,2%) | -327 |
Timișul are cea mai mare scădere relativă din țară, de peste trei ori media națională la gimnaziu (-4,0%). Alături de Ilfov, este unul dintre cele două județe în care numărul profesorilor de gimnaziu și liceu a scăzut mai mult decât numărul tuturor posturilor desființate de minister, pe toate nivelurile de învățământ. Tot în Timiș, potrivit datelor SIIIR, au dispărut din rețeaua școlară 29 de structuri arondate, cele mai multe dintre toate județele.
Bucureștiul arată cealaltă față a acelorași date. MEC a raportat în Capitală 996 de posturi desființate, cele mai multe din țară. În același timp, în București au dispărut 1.553 de norme în plata cu ora și au apărut 533 de norme de titular, iar numărul profesorilor a crescut cu 307.
Sibiul este cazul cel mai greu de explicat. MEC raportează aici cea mai mare scădere a posturilor ocupate pe perioadă determinată (-381), iar INS înregistrează cu 210 profesori mai mult.
Pe ansamblul celor 42 de județe, posturile desființate raportate de minister nu explică variația numărului de profesori: corelația statistică dintre cele două serii este de doar 0,13.
Ce spunea ministrul Daniel David și ce arată datele
Măsurile au fost aplicate în mandatul ministrului Daniel David, care a demisionat pe 22 decembrie 2025. Datele confirmă o parte dintre afirmațiile sale și le contrazic pe altele.
În iulie 2025, într-un interviu la Radio România Cultural, ministrul respingea ideea plecărilor din sistem: „Nu este adevărat că vor ieși mulți oameni din sistem”. El estima atunci că se vor modifica semnificativ doar orele din plata cu ora, nu normele de titular și de suplinitor. Pentru posturi, previziunea s-a confirmat: plata cu ora a absorbit 96,5% din reducere. În decembrie 2025, în programul „Calea QX” publicat la demisie, David afirma că numărul titularilor a crescut cu peste 2.000. Cifra corespunde datelor MEC: +2.211.
În august 2025, la Euronews, David spunea: „Eu sper să nu fie o reducere în zona suplinitorilor”. Reducerea a existat: 2.454 de posturi ocupate pe perioadă determinată și 638 ocupate de necalificați. La nivel de persoane, INS arată aproape 6.000 cadre didactice mai puțin.
În decembrie 2025, la TVR Info, ministrul spunea că elevii „au acces mai mare la profesori calificați”. Datele MEC susțin parțial afirmația, prin creșterea titularilor și scăderea necalificaților. Nu există însă o evaluare a efectului asupra elevilor: profesori cu două ore în plus pe săptămână, clase mai mari și mai mulți elevi în învățământ simultan.
Legea 141/2025 prevede norma de 20 de ore până la începutul anului școlar 2029-2030.
Ce nu se știe încă
Ministerul Educației nu a publicat nicio analiză a efectelor creșterii normei didactice asupra resursei umane, la mai bine de un an de la adoptarea Legii 141/2025. Comisia Europeană a constatat, în Raportul de țară din iunie 2026, că măsurile din 2025 „au afectat negativ condițiile de muncă ale profesorilor”.
Datele disponibile nu arată câți dintre profesorii care lipsesc s-au pensionat, câți au plecat în alte domenii și câți au rămas în sistem pe alte niveluri. Nu arată nici câți debutanți nu au mai găsit ore după concursul de Titularizare din 2025, la care s-au înscris peste 7.400 de candidați din promoția curentă.
Omul care avea sarcina să aducă aceste date în fața publicului este acum ministrul Educației. Pe 12 noiembrie 2025, președintele Nicușor Dan anunța că Sorin Costreie va fi numit consilier prezidențial pe Educație și că, imediat după numire, va cere sindicatelor și ministerului datele relevante despre efectele Legii 141/2025. Printre exemplele date de președinte erau cu cât s-a redus numărul celor care predau la plata cu ora și câți profesori predau altă disciplină decât specializarea lor. „Vom avea o discuție cu datele pe masă ca să vedem unde suntem”, spunea Nicușor Dan. Era o promisiune deja amânată. Pe 10 septembrie 2025, la TVR, după întâlnirea de la Cotroceni cu sindicatele din ziua marșului profesorilor, președintele spusese: „hai să vedem rezultatele după două luni, cu cifrele pe masă”.. Atunci adăuga că, dacă apar probleme, acestea trebuie corectate. Două luni mai târziu, când l-a anunțat pe Costreie, Nicușor Dan recunoștea: „n-am făcut ce am zis că voi face”. Nicio analiză a Administrației Prezidențiale pe acest subiect nu a fost făcută publică în anul care a urmat. Sorin Costreie, care înainte de numirea la Cotroceni fusese consilier onorific în cabinetul ministrului Daniel David, conduce acum Ministerul Educației și are acces direct la toate datele despre profesorii care au ieșit din sistem.
Diferențele pe județe
Tabelul arată, pentru fiecare județ, numărul cadrelor didactice din învățământul gimnazial și secundar ciclul 2 (liceal și profesional) în 2024 și 2025, potrivit INS, alături de posturile desființate raportate de MEC. Județele sunt ordonate după variația procentuală, de la cea mai mare scădere la cea mai mare creștere. Posturile MEC includ toate nivelurile de învățământ, deci nu se compară direct cu numărul de persoane.
| Județ | Cadre didactice 2024 | Cadre didactice 2025 | Variație | Variație % | Posturi desființate (MEC) | din care plata cu ora |
|---|---|---|---|---|---|---|
| Timiș | 4.787 | 4.143 | −644 | −13,5% | −436 | −440 |
| Brăila | 1.748 | 1.545 | −203 | −11,6% | −269 | −211 |
| Iași | 5.268 | 4.785 | −483 | −9,2% | −632 | −444 |
| Dâmbovița | 2.711 | 2.469 | −242 | −8,9% | −325 | −301 |
| Galați | 3.145 | 2.885 | −260 | −8,3% | −506 | −482 |
| Constanța | 4.470 | 4.103 | −367 | −8,2% | −615 | −570 |
| Teleorman | 1.962 | 1.807 | −155 | −7,9% | −171 | −211 |
| Covasna | 1.609 | 1.482 | −127 | −7,9% | −130 | −152 |
| Mehedinți | 1.697 | 1.568 | −129 | −7,6% | −192 | −47 |
| Călărași | 1.546 | 1.430 | −116 | −7,5% | −232 | −223 |
| Vaslui | 2.595 | 2.403 | −192 | −7,4% | −347 | −275 |
| Cluj | 4.343 | 4.033 | −310 | −7,1% | −518 | −386 |
| Bacău | 3.902 | 3.631 | −271 | −6,9% | −441 | −283 |
| Brașov | 3.602 | 3.368 | −234 | −6,5% | −272 | −375 |
| Sălaj | 1.464 | 1.370 | −94 | −6,4% | −150 | −203 |
| Mureș | 4.022 | 3.776 | −246 | −6,1% | −351 | −344 |
| Harghita | 2.703 | 2.543 | −160 | −5,9% | −227 | −245 |
| Olt | 2.294 | 2.161 | −133 | −5,8% | −321 | −280 |
| Ilfov | 1.885 | 1.779 | −106 | −5,6% | −68 | −376 |
| Suceava | 4.586 | 4.353 | −233 | −5,1% | −434 | −429 |
| Caraș-Severin | 1.942 | 1.846 | −96 | −4,9% | −308 | −250 |
| Buzău | 2.482 | 2.361 | −121 | −4,9% | −425 | −359 |
| Botoșani | 2.812 | 2.682 | −130 | −4,6% | −367 | −294 |
| Neamț | 2.760 | 2.643 | −117 | −4,2% | −298 | −334 |
| Argeș | 3.653 | 3.499 | −154 | −4,2% | −437 | −361 |
| Bihor | 4.485 | 4.323 | −162 | −3,6% | −385 | −467 |
| Bistrița-Năsăud | 1.936 | 1.883 | −53 | −2,7% | −173 | −158 |
| Dolj | 4.040 | 3.936 | −104 | −2,6% | −395 | −363 |
| Ialomița | 1.218 | 1.187 | −31 | −2,5% | −257 | −256 |
| Vrancea | 2.104 | 2.053 | −51 | −2,4% | −318 | −245 |
| Prahova | 4.210 | 4.144 | −66 | −1,6% | −504 | −433 |
| Hunedoara | 2.295 | 2.261 | −34 | −1,5% | −313 | −306 |
| Giurgiu | 1.459 | 1.444 | −15 | −1,0% | −169 | −193 |
| Satu Mare | 2.219 | 2.202 | −17 | −0,8% | −206 | −246 |
| Alba | 2.067 | 2.067 | 0 | 0,0% | −244 | −233 |
| Maramureș | 3.066 | 3.101 | +35 | +1,1% | −332 | −246 |
| Vâlcea | 2.597 | 2.625 | +28 | +1,1% | −278 | −205 |
| București | 11.054 | 11.361 | +307 | +2,8% | −996 | −1.553 |
| Arad | 2.560 | 2.651 | +91 | +3,6% | −234 | −206 |
| Gorj | 2.235 | 2.350 | +115 | +5,1% | −317 | −251 |
| Tulcea | 1.123 | 1.182 | +59 | +5,3% | −131 | −138 |
| Sibiu | 2.560 | 2.770 | +210 | +8,2% | −327 | −179 |
| Total | 125.216 | 120.205 | −5.011 | −4,0% | −14.048 | −13.550 |