Aproape jumătate dintre inițiativele legislative pe educație și salarizarea personalului didactic înregistrate la Camera Deputaților între august 2025 și iulie 2026 nu ajunseseră la niciun vot în plen până la jumătatea lunii august: 27 din 60. Timpul median de așteptare era de 164 de zile, adică aproape cinci luni și jumătate, potrivit unei analize realizate pentru Edupedu.ro de Denis Siminiuc, absolvent de Informatică și Matematică la MIT și inginer software în New York, creatorul platformei la-butoane.ro.
Analiza a pornit de la întrebarea Edupedu.ro dacă inițiativele parlamentare care încearcă să modifice măsurile introduse în Educație prin Legea fiscal-bugetară 141/2025 sunt ținute „la sertar” în Parlament.
Datele nu confirmă această ipoteză pentru toate modificările aduse Legii 141/2025, dar arată un traseu foarte lent pentru cele mai multe dintre inițiative. Exemplul relevant ar fi două dintre proiectele care privesc direct Educația.
Două inițiative depuse în 2025, una privind organizarea claselor în regim simultan – Pl-x 425/29.10.2025 – și alta privind degrevarea de normă didactică – Pl-x 427/29.10.2025 – , au fost respinse de Camera Deputaților în februarie 2026 și se află de atunci la Senat, fără raportul comisiei sesizate în fond și fără o decizie finală.
În cazul primei inițiative au trecut peste 11 luni de la depunerea inițială, în septembrie 2025. În schimb, o modificare a aceleiași Legi 141/2025 în domeniul cadastrului a parcurs procedura parlamentară și a devenit lege în numai 14 zile, arată analiza.
Există însă o schimbare importantă față de situația celor două proiecte: o a treia inițiativă care vizează măsurile din Educație introduse prin Legea 141/2025, Pl-x 483/2026, prin care se propune abrogarea întregului articol LIX al legii, a fost adoptată de Camera Deputaților pe 12 august 2026 și trimisă Senatului.
Deci Parlamentul blochează aproape orice încercare de modificare a măsurilor din Educație adoptate în vara anului 2025, dar a lăsat și câteva inițiative să înainteze, însă fără nicio finalitate concretă până în prezent.
- Legea nr. 141/2025, cunoscută și drept „Legea Bolojan”, a provocat numeroase inițiative de modificare în Parlament după ce a introdus, în vara anului 2025, un pachet amplu de măsuri fiscal-bugetare care au afectat direct funcționarea sistemului de educație. În învățământ, legea a majorat norma didactică de predare, a schimbat regulile privind degrevarea de normă, a modificat efectivele de elevi și organizarea claselor, inclusiv a celor în regim simultan, a redus plata cu ora și a schimbat sistemul burselor pentru elevi, între alte măsuri. Adoptate ca măsuri de reducere a cheltuielilor publice, schimbările au generat proteste ale profesorilor și sindicatelor și au determinat parlamentari din mai multe partide să depună ulterior proiecte prin care încearcă să elimine sau să corecteze unele dintre prevederi.
Ce arată analiza celor 60 de inițiative
Denis Siminiuc a analizat toate cele 60 de inițiative pe educație și salarizare didactică identificate ca fiind înregistrate la Camera Deputaților între august 2025 și iulie 2026.
Pentru Senat, analiza a parcurs registrul L integral, cu 1.126 de fișe, și a identificat 136 de inițiative din domeniul educației și salarizării în intervalul analizat.
În cazul Camerei Deputaților, situația celor 60 de inițiative la 13 august era următoarea:
27 nu ajunseseră la niciun vot în plen;
19 aveau un rezultat în plen;
în cazul a 14, procedura încetase.
Pentru cele 27 care nu ajunseseră la vot, timpul median de așteptare era de 164 de zile, iar maximul ajungea la 339 de zile, conform calculelor realizate de la-butoane.ro pe baza fișelor oficiale ale Parlamentului.
Analiza are însă o limită importantă, precizată chiar de autor: selecția proiectelor a fost realizată prin filtrarea titlurilor după termeni legați de educație, salarizare didactică și Legea-cadru 153/2017, ceea ce înseamnă că o inițiativă din educație cu un titlu atipic ar putea să nu apară în setul de date. Prin urmare, cele 60 de proiecte nu trebuie prezentate drept totalul absolut al tuturor inițiativelor care ar putea avea vreun efect asupra Educației.
Ce s-a întâmplat cu încercările de modificare a Legii 141/2025
Analiza a identificat opt inițiative legislative care ating Legea 141/2025, după verificarea obiectului lor inclusiv în textele proiectelor, nu doar după titlu.
Dintre acestea, trei privesc Educația.
Prima este Pl-x 425/2025, devenită L108/2026 la Senat.
Proiectul urmărește modificarea Legii 141/2025 în privința organizării claselor în regim simultan. Inițiativa a fost prezentată în Biroul Permanent al Camerei Deputaților pe 8 septembrie 2025.
Camera Deputaților a respins-o pe 4 februarie 2026.
La 9 februarie, proiectul a ajuns la Senat, Cameră decizională, sub numărul L108/2026. A fost trimis pentru raport Comisiei pentru învățământ, știință și inovare, termenul pentru raport fiind 3 martie 2026.
La 22 august, fișa oficială a Senatului indică în continuare drept stadiu „în lucru, la comisiile permanente ale Senatului”.
Proiectul a primit între timp inclusiv avize negative. Comisia pentru drepturile omului a dat aviz negativ pe 17 februarie, iar Comisia pentru buget a adoptat pe 31 martie un aviz negativ, cu amendamente respinse.
La momentul realizării analizei, pe 13 august, trecuseră 185 de zile de când proiectul fusese trimis în procedura Senatului și 339 de zile de la prezentarea inițială în Biroul Permanent al Camerei Deputaților, fără o decizie finală.
Proiectul pentru degrevarea normei didactice, în aceeași situație
Al doilea caz este Pl-x 427/2025, devenit L113/2026 la Senat.
Inițiativa, semnată de parlamentari USR, modifică Legea învățământului preuniversitar 198/2023 și urmărește abrogarea art. LIX alin. (1) lit. c) din Legea 141/2025.
Potrivit fișei Senatului, reglementarea urmărește eliminarea prevederii privind degrevarea de normă didactică a persoanelor desemnate de federațiile sindicale reprezentative din învățământul preuniversitar care participă la monitorizarea și evaluarea calității sistemului de învățământ.
Camera Deputaților a respins proiectul pe 11 februarie 2026.
Cinci zile mai târziu, pe 16 februarie, proiectul a fost prezentat Biroului Permanent al Senatului și trimis pentru raport Comisiei pentru învățământ, știință și inovare. Termenul stabilit pentru raport a fost 10 martie.
Comisia pentru muncă a transmis pe 12 martie un aviz negativ.
La 22 august, proiectul apare în continuare în evidența Senatului cu stadiul „în lucru, la comisiile permanente ale Senatului”.
La data analizei la-butoane.ro trecuseră 178 de zile de la trimiterea proiectului în procedura Senatului fără raportul comisiei sesizate în fond.
O nuanță esențială: ambele proiecte fuseseră deja respinse de Camera Deputaților
Analiza realizată pentru Edupedu.ro atrage atenția asupra unei diferențe importante între faptul că un proiect nu a fost finalizat și concluzia că acesta este deliberat „ținut la sertar”.
Ambele proiecte, L108 și L113, au fost deja respinse de Camera Deputaților.
„Cu sute de proiecte în lucru, e de înțeles că Senatul nu se grăbește cu legi deja picate în prima cameră”, notează analiza la-butoane.ro.
Procedural, însă, respingerea lor de către prima Cameră nu închide traseul legislativ. Senatul este Cameră decizională și trebuie să ia decizia finală.
De aceea, concluzia susținută de date este mai restrânsă: cele două încercări de modificare a măsurilor din Educație introduse prin Legea 141/2025 au fost respinse de prima Cameră și au rămas apoi luni întregi fără o decizie finală în Senat.
În schimb, cadastrul a trecut în 14 zile
Comparația devine relevantă pentru că Legea 141/2025 nu a fost modificată lent în toate domeniile.
Din cele opt inițiative identificate de analiză ca intervenind asupra Legii 141/2025, una dintre cele care nu privesc Educația, L450/2026, a modificat prevederi referitoare la cadastru/notariat.
Inițiativa a fost depusă pe 21 iulie 2026, iar modificarea a devenit Legea 161/2026, promulgată pe 4 august.
Durata indicată de analiză: 14 zile.
Alte inițiative privind aceeași Lege 141/2025 se referă la măsuri antidrog, eșalonarea unor plăți salariale stabilite prin hotărâri judecătorești sau cadastru.
Prin urmare, constatarea nu este că toate modificările Legii 141/2025 sunt blocate, ci că traseele parlamentare sunt foarte diferite.
Abrogarea întregului articol din Legea 141/2025 privind Educația s-a mișcat chiar în timpul analizei
Cel mai important contraexemplu pentru ipoteza unui blocaj general este chiar un proiect din Educație.
Pl-x 483/2026 propune abrogarea art. LIX din Legea 141/2025 și modificarea art. 208 din Legea învățământului preuniversitar 198/2023.
Articolul LIX este cel prin care Legea 141/2025 a intervenit asupra unor prevederi din Educație.
Proiectul a fost înregistrat la Camera Deputaților pe 17 iunie 2026.
La 12 august, chiar în perioada în care Denis Siminiuc realiza analiza pentru Edupedu.ro, Camera Deputaților a adoptat inițiativa cu 264 de voturi pentru, un vot împotrivă și trei abțineri. Datele privind votul sunt înregistrate și de platformele care colectează voturile oficiale ale Camerei.
Proiectul a fost apoi înaintat Senatului.
Acest caz arată de ce analiza nu susține afirmația că toate inițiativele de eliminare sau modificare a măsurilor din Educație sunt blocate de Parlament.
Un alt proiect: „Educație media și digitală” a trecut de Cameră și a rămas la comisia Senatului
Analiza identifică separat un caz în care proiectul nu fusese respins de prima Cameră.
Pl-x 60/2026 propune modificarea Legii învățământului preuniversitar 198/2023 prin introducerea disciplinei „Educație media și digitală”.
Inițiativa, semnată de parlamentari PNL, a fost adoptată de Camera Deputaților pe 11 mai 2026 și a ajuns la Senat, unde a primit numărul L327/2026.
Pe 18 mai, Senatul a trimis proiectul pentru raport Comisiei pentru învățământ, știință și inovare. Termenul pentru depunerea raportului a fost 9 iunie.
La 13 august, trecuseră 87 de zile de la trimiterea la comisie fără raport, potrivit analizei la-butoane.ro.
Verificarea Edupedu.ro făcută pe 22 august arată că situația nu s-a schimbat: Senatul indică în continuare proiectul drept „în lucru, la comisiile permanente ale Senatului”.
Acesta este un caz diferit de L108 și L113: proiectul privind Educația media și digitală a trecut de Camera Deputaților, dar nu a primit încă o decizie din partea Senatului, Cameră decizională.
Doar două respingeri definitive în perioada analizată
Potrivit analizei la-butoane.ro, dintre inițiativele pe educație cuprinse în intervalul analizat, două aveau la 13 august o respingere definitivă: Pl-x 265, privind disciplina „Educație civică digitală”, respinsă definitiv de Senat pe 17 decembrie 2025; Pl-x 446, devenită L153/2026, privind educația emoțională și nonviolența, respinsă de Senat pe 4 mai 2026.
Autorul analizei subliniază că restul proiectelor aflate încă în procedură nu trebuie descrise drept proiecte „refuzate”: lipsa unei decizii este diferită juridic și politic de respingerea unei inițiative.
136 de inițiative identificate în registrul Senatului
Pentru Senat, analiza la-butoane.ro a parcurs integral cele 1.126 de fișe ale registrului L și a selectat 136 de inițiative privind educația sau salarizarea în perioada analizată.
La 13 august, acestea erau distribuite astfel:
- 92 fuseseră trimise Camerei Deputaților, în calitate de Cameră decizională;
- 20 se aflau în comisii la Senat;
- 11 deveniseră lege;
- 5 fuseseră retrase;
- 5 erau în categoria informărilor, după ce Camera Deputaților fusese prima Cameră;
- 2 aveau raport depus;
- una era respinsă definitiv.
Datele reprezintă o fotografie a procedurii parlamentare la 13 august 2026, nu o statistică definitivă asupra întregii legislaturi.
Cum a fost făcută analiza
Analiza a fost realizată de Denis Siminiuc, creatorul la-butoane.ro, platformă independentă care colectează voturile și informațiile despre activitatea legislativă din sursele oficiale ale Camerei Deputaților și Senatului și încearcă să le prezinte într-un format mai ușor de urmărit.
Pentru materialul transmis Edupedu.ro, Denis Siminiuc a analizat inițiativele pe educație și salarizare didactică înregistrate între august 2025 și iulie 2026.
Potrivit metodologiei prezentate de autor, cele 60 de statusuri din tabelul Camerei Deputaților au fost reverificate individual pe cdep.ro la 13 august. Pentru descrierea proiectelor a fost folosit câmpul oficial „Obiect de reglementare” din fișele Camerei, iar în cazul inițiativelor existente doar la Senat au fost folosite expunerile de motive.
În cazul proiectelor care modifică Legea 141/2025, obiectul intervențiilor a fost verificat și în textul PDF al fiecărui proiect.
Timpii prezentați drept „fără raport” sunt calculați de la data trimiterii proiectului la comisia sesizată pentru raport, nu de la data inițială a depunerii proiectului.
Edupedu.ro a reverificat pe 22 august în evidențele oficiale ale Senatului situația proiectelor L108/2026, L113/2026 și L327/2026. Toate trei figurează în continuare „în lucru, la comisiile permanente ale Senatului”.
Platforma la-butoane.ro a fost realizată de Denis Siminiuc, absolvent de Informatică și Matematică la Massachusetts Institute of Technology (MIT), în prezent inginer software în New York. Potrivit acestuia, platforma folosește date publice de pe cdep.ro și senat.ro pentru a urmări voturile parlamentarilor, absențele, voturile diferite de linia majoritară a partidului, proiectele adoptate tacit și schimbările de partid. Rezumatele legilor sunt realizate în prezent cu ajutorul inteligenței artificiale, precizează autorul platformei.
