Camera Deputaților a adoptat ieri, 24 august 2026, un proiect de lege “pentru prorogarea termenului prevăzut la art. 248 alin. (4) și pentru modificarea art. 101 din Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023”.
Proiectul de lege cuprinde următoarele dispoziții:
„Art. I. – Termenul prevăzut la art. 248 alin. (4) din Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 613 din 5 iulie 2023, cu modificările și completările ulterioare, pentru desfășurarea admiterii la liceu și evaluării naționale organizate la finalul clasei a VIII-a se prorogă până la absolvirea clasei a VIII-a de către generația de elevi înscriși în clasa a V-a în anul școlar 2025 – 2026.
Art. II. – Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 613 din 5 iulie 2023, cu modificările și completările ulterioare, se modifică după cum urmează:
1. La articolul 101, alineatul (2) se abrogă.
2. La articolul 101, alineatele (4) și (10) se modifică și vor avea următorul cuprins:
„(4) Locurile rămase neocupate după repartizarea prevăzută la alin. (3) se atribuie pe baza rezultatelor obținute la evaluarea națională, conform opțiunilor exprimate, prin repartiție computerizată.
……………………………………………………………………………………………………..
(10) Prin excepție de la prevederile alin. (3) și (4), unitățile de învățământ organizează, pentru filiera vocațională, anterior susținerii evaluării naționale, probe de aptitudini specifice pentru admitere.”
3. La articolul 101, alineatele (5) – (9) se abrogă.
Art. III. – Prin derogare de la prevederile art. 10 alin. (2) din Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023, cu modificările și completările ulterioare, prezenta lege intră în vigoare la 3 zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I.”
Dacă în privința art. II și III lucrurile sunt clare, respectiv că se elimină (abrogă) prevederile referitoare la examenul separat de admitere la liceu, în spațiul public, la cald, au apărut reacții de genul: „Camera Deputaților a votat și prorogarea și abrogarea admiterii separate la liceu”. Această afirmație este doar aparent corectă, pentru că în realitate este falsă.
Prin urmare, se impune o analiză a prevederilor art. I, respectiv ce înseamnă prorogarea termenului de la art. 248 alin. (4) din Legea nr. 198/2023.
Plecăm de la articol și alineat: „(4) Admiterea la liceu și evaluarea națională organizată la finalul clasei a VIII-a se vor desfășura în conformitate cu prevederile prezentei legi începând cu generația de elevi înscriși în clasa a V-a în anul școlar 2023-2024.”
Asta este în prezent. Aici apar mai multe confuzii.
Art. I din proiectul de lege amână nu doar (sau și-a propus) admiterea la liceu ca examen separat, ci întreaga procedură de repartizare la liceu, cât și prevederile privind evaluarea națională.
Acum 2 ani, am explicat vidul legislativ despre Evaluarea Națională la clasa VIII-a și despre Marea Segregare Națională.
Am pus următoarea întrebare: dacă evaluare națională din Legea nr. 1/2011 nu este în vigoare și nici cea din Legea nr. 84/1995 și, în mod evident, nici cea din Legea nr. 198/2023, atunci care este legalitatea evaluării naționale din 2024?
Evident că Ministerul Educației și Cercetării a fugit de răspuns.
Pe 13 august, Ministerul Educației și Cercetării a pus în consultare publică Proiectul de ordin pentru aprobarea Metodologiei-cadru de organizare și desfășurare a evaluării naționale pentru absolvenții clasei a VIII-a.
După cum se poate observa din preambul, în mod corect este întemeiat pe dispozițiile art. 101 din Legea nr. 198/2023, cu aplicarea corectă a dispozițiilor art. 248 alin. (4), care se doresc a fi „prorogate” de unii parlamentari.
De ce?
De ce se dorește eliminarea bazei legale a evaluării naționale la clasa VIII-a când abia acum intră în legalitate? Superficialitate sau intenție?
Se dorește eliminarea evaluării naționale în mod explicit începând cu acest an școlar? Este cu siguranță o idee care poate fi discutată, dar să o facem în mod explicit și transparent.
Mai departe, arătam mai sus că art. I nu prorogă doar evaluarea națională la clasa VIII-a, ci și admiterea, adică procedura de repartizare la liceu.
Pe 14 august, Ministerul Educației și Cercetării a pus în consultare publică Proiectul de ordin pentru aprobarea Metodologiei-cadru de organizare și desfășurare a repartizării și admiterii în învățământul liceal și a Calendarului repartizării și admiterii în învățământul liceal pentru anul școlar 2027 – 2028.
Și acest ordin, după cum se poate vedea, este întemeiat, în mod corect, pe dispozițiile art. 101 alin. (13) și art. 248 alin. (4) din Legea nr. 198/2023.
Prorogarea art. 248 alin. (4) înseamnă eliminarea bazei legale pentru acest ordin, deci nu mai avem nici examen separat de admitere la liceu (pentru că e abrogat…) și nici procedură de repartizare la liceu (pe lângă faptul că nu mai avem nici evaluare națională).
Și acum, la final, despre prorogări.
Prorogarea unei dispoziții se poate face sub condiția ca actul de prorogare să fie în vigoare înainte de norma care urmează să fie prorogată. E ceva logic, dar pentru că vor exista persoane care vor contesta asta, aduc și jurisprudență a CCR:
„29. Așadar, prorogarea intrării în vigoare a unui act normativ constă într-o dispoziție expresă de modificare a datei intrării în vigoare a unei legi anterioare, fiind un eveniment legislativ care poartă asupra legii modificate. Este adevărat că legea inițială nu cuprinde întotdeauna o dispoziție care să indice data intrării sale în vigoare, regula generală fiind aceea a intrării sale în vigoare la 3 zile de la publicarea sa în Monitorul Oficial al României (a se vedea și Decizia nr. 61 din 18 ianuarie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 116 din 15 februarie 2007). Această regulă generală este încorporată în mod ideal în conținutul său (art. 78 teza întâi din Constituție). În schimb, dacă legea intră în vigoare la o dată ulterioară, ea cuprinde în mod expres o dispoziție în acest sens (art. 78 teza a doua din Constituție). În ambele cazuri, legea de prorogare nu face altceva decât să stabilească o altă dată de intrare în vigoare a acesteia, singura condiționare fiind aceea ca intrarea sa în vigoare să se realizeze înainte de intrarea în vigoare a legii inițiale. În consecință, amânarea intrării în vigoare a unui act normativ nu poate fi considerată contrară art. 1 alin. (5) și art. 78 din Constituție.” (CCR, Decizia nr. 873/2021).
Ambele proiecte de ordin de ministru aflate în consultare publică trebuie să fie emise în conformitate cu legea în vigoare la data emiterii lor.
Dispozițiile art. I din proiectul de lege menționat nu au cum să intre în vigoare până la 1 septembrie 2026, în mod realist, pentru că proiectul de lege trebuie să treacă de Senat (comisie + plen), să stea 2 zile pentru a putea fi atacat și CCR și ulterior promulgat, cu mențiunea că legea intră în vigoare peste 3 zile.
Indiferent ce se întâmplă, mențiunea art. I din proiectul de lege, fie va bloca emiterea ordinelor pentru organizarea evaluării naționale și repartizării la liceu, fie le va vulnerabiliza din punct de vedere juridic după ce au fost emise.