Premierul Ilie Bolojan s-a întors din vizita efectuată săptămâna aceasta în Germania înarmat cu un nou exemplu pentru a apăra norma didactică de 20 de ore și pentru refuzul de a reveni, așa cum cer sindicatele din educație, la norma aplicată până la mijlocul anului trecut, de 18 ore. Exemplul lui: sistemul german de învățământ, căruia îi atribuie o normă didactică de 24 de ore. El a susținut, într-un interviu pentru G4Media.ro, că e nevoie de „analize – care este situația țărilor la care ne raportăm” și a dat exclusiv exemplul Germaniei. Dar a scos complet exemplul german din contextul european, a rupt chestiunea normei didactice de alte probleme ale educației din această țară și a prezentat cifrele germane din singura perspectivă care îl avantajează, pentru a-și apăra poziția în privința deciziei de anul trecut.
În plus, ministrul interimar al Educației a reafirmat, fără niciun fel de explicații și contrar argumentelor bazate pe date, dar cenzurate în vara anului 2025 de ministerul pe care îl conduce, anume cele furnizate de Institutul de Științe ale Educației, că „o normă didactică de 20 de ore este în media minimă europeană (sic!)”. Iar Ilie Bolojan spune că nu poate tăia norma crescută, deși dă exemplul unei țări unde, potrivit datelor Eurydice, norma profesorilor crește pentru un număr de ani, doar pentru a scădea, ulterior, cu același număr de ani, în funcție de fluctuațiile din sector – detalii mai jos.
Ce a spus premierul Ilie Bolojan în interviul acordat joi jurnaliștilor Dan Tăpălagă și Cristian Pantazi de la G4Media.ro, despre norma didactică:
- Întrebat fiind dacă va reveni asupra unora dintre măsurile care i-au nemulțumit pe profesori: „Din punctul meu de vedere nu cred că se pune această problemă”.
- „E greu de presupus că dacă în Germania norma didactică este de 24 de ore și în România norma mărită didactică este de 20 de ore, am mai putea să ne întoarcem din nou la 18 sau la 16 ore”.
- „O normă didactică de 20 de ore este în media minimă europeană”.
- „Problema noastră este, știți, să facem analize – care este situația țărilor la care ne raportăm și către care, din punct de vedere al calității vieții, a serviciilor ar trebui să ne îndreptăm și care sunt posibilitățile noastre și indicatorii noștri. Și dacă vrem, într-adevăr, calitatea vieții de tip european, trebuie să facem și eforturi care măcar să se apropie la acest nivel. Dacă vrem să recuperăm pe cinstite, trebuie să fim conștienți că nu poți recupera decât cu eforturi mai mari decât alții. Că nici alții nu stau pe loc. Dacă vrei să recuperezi întârzierile, trebuie mai mult efort, trebuie mai multă disciplină, trebuie mai multă productivitate, trebuie investiții. Și asta trebuie să o facem cu toții, nu e o constatare legată numai de educație (…)”
Date prelucrate sau ignorate după gustul premierului-ministru al Educației
Șeful guvernului român a oferit, astfel, exemplul țării pe care tocmai a vizitat-o, Germania, țară cu o situație total aparte la nivel european, din punct de vedere al situației din educație. Și a trecut din nou cu vederea datele disponibile pentru comparații, pentru a-și baza „analizele” pe date cel puțin acum, când de la minister a plecat ministrul Daniel David., specializat în invocarea deciziilor fundamentate științific, dar care a evitat complet astfel de fundamentări în tăierile aplicate anul trecut.
Cele mai la îndemână date sunt cele luate ca referință la nivel european, Eurydice. Despre ce e vorba?
În vara anului trecut, Institutul de Științe ale Educației (ISE), aflat sub umbrela MEC și reînființat în primăvara lui 2025 tocmai pentru a oferi baze științifice deciziilor ce afectează sistemul, a livrat conducerii ministerului o analiză amplă privind măsurile pregătite atunci de guvernul Bolojan, incluse în cele din urmă în Legea 141/2025. Analiza a fost cenzurată atunci când a fost solicitată de Edupedu.ro.
Acea analiză includea ultimul set de date agregat la nivel european de platforma Eurydice, cu privire la norma didactică. Ministrul de atunci, Daniel David, a acuzat „citare greșită” și făcea trimiteri – susținut de câțiva terți – la alte studii care invocau analize mai recente ale OCDE (TALIS). Acelea se bazau, însă, nu pe date oficiale din țările europene, ci pe declarații ale profesorilor din acele țări, reprezentând, astfel,mai degrabă o proiecție estimativă subiectivă.
- Într-o reacție de atunci, ISE prezenta detaliat datele din cel mai recent raport Eurydice care include date centralizate cu privire la norma didactică din țările UE, ”Teachers in Europe 2021”. Pe baza lui, ISE concluziona: „Conform Eurydice (2021),valoarea medie a normei didactice în Europa este de 18-19 ore/săptămână, cu un minimum de 14 ore în țări precum Croația, Polonia, Finlanda și maximum de 26 de ore în Ungaria. Majorarea normei didactice cu 2 ore plasează România peste media înregistrată la nivel european”.
Pe baza calculului IȘE, media aritmetică pentru numărul de ore pe săptămână din țările care au declarat astfel de date este, în raportul Eurydice, de 18,8 ore. Adică norma didactică medie la nivel european cu doar 0,8 ore mai mare decât cea aplicată până anul trecut în România.
Cu o normă didactică de 20 de ore în România, prin raportare la ultimele date europene centralizate, declarația lui Ilie Bolojan că „o normă didactică de 20 de ore este în media minimă europeană (sic!)” este, dincolo de eroarea de exprimare, falsă.
Cazul specific al Germaniei
Aceleași date centralizate de Eurydice prezentau pentru Germania o normă didactică de doar 17 ore, la un program total de 40 de ore de lucru pe săptămână, în anul școlar 2019-2020.
Valoarea era cu o oră mai mică decât cea aplicată în România (18 ore). De unde, atunci, diferența până la cele 24 de ore invocate de Ilie Bolojan?
Potrivit datelor pentru sistemul național de educație din Germania, agregate separat tot de Eurydice, norma didactică germană nu se calculează în „ore”, ci în „perioade” de 45 de minute – la fel de mult ca în școala primară din România, dar cu 5 minute mai puțin decât „ora” de gimnaziu sau liceu.
Potrivit sursei citate, numărul de perioade variază mult între landurile Germaniei, țară unde sistemul educațional este descentralizat, dar și între cele opt tipuri de unități de învățământ, de la „Realschule” și „Gymnasium” la școlile vocaționale. Astfel, numărul de „perioade” de câte 45 de minute / săptămână variază, după foarte mulți parametri, între 21 și 32. Cele mai multe valori minime sunt 21-23 de perioade, cele mai multe – 28 de perioade, în funcție de tipul de școală.
Raportat la acest sistem de măsurare, valoarea de 17 ore raportată în 2021 de Eurydice – care se poate să fi suferit, de atunci, schimbări substanțiale – ar echivala cu 22,6 „perioade”.
Deși descentralizat, sistemul german de educație folosește unitar la nivel național modelul „perioadelor” de 45 de minute. Astfel, realizează o echivalare directă între numărul de ore de școală și numărul de ore de muncă (normă) pe care le au profesorii. Pe de altă parte, în alte sisteme, precum cel al României, există o diferențiere – norma se calculează în „ore”, chiar dacă acestea se traduc, în organizarea școlii, fie într-un interval de 45 de minute în cazul școlii primare, fie într-unul de 50 de minute la gimnaziu și liceu.
Un lucru pe care îl omite, însă, premierul-ministru interimar al Educației este situația aparte a sistemului de învățământ din Germania.
Dacă, în România, se resimte un deficit de profesori la anumite materii, în special la Matematică și Științe, în Germania se resimte un deficit major la toate materiile, potrivit raportărilor OCDE. Potrivit relatărilor internaționale, Germania se confruntă de ani de zile cu un deficit de zeci de mii de profesori, ceea ce determina sindicatele să proclame „stare de urgență” în 2022.
Pe de altă parte, Germania are una dintre cele mai ridicate rate din UE în privința numărului de elevi / profesor, la nivelul întregului sistem preuniversitar, dar rata este inferioară celei din România, conform datelor din 2023. Iar țara este una afectată în mod constant de valurile de migrație, cu efect asupra numărului de elevi.
Chiar prezentarea sistemului german pe platforma Eurydice menționează că sunt pregătire schimbări în ceea ce privește norma didactică a profesorilor”. Una dintre acestea: creșterea acesteia cu o „perioadă”, după nevoi, urmând să fie „tăiată” ulterior – spre deosebire de modelul Bolojan, care exclude din start ideea revenirii la un număr mai mic de ore.
Astfel, potrivit prezentării citate:
- „Din cauza fluctuațiilor curente în ceea ce privește numărul total de elevi, deficitului în creștere al cheltuielilor publice, creșterii vârstei medii a profesorilor și sarcinilor noi pe care școlile trebuie să le îndeplinească, precum dezvoltarea ofertelor pentru supraveghere pe tot parucrsul zilei, unele landuri au stabilit grupuri de planificare pentru a discuta concepte alternative privind reglementarea timpului de lucru al profesorilor.
- Unele landuri au introdus deja modele speciale pentru timpul de lucru al profesorilor (conturi de normă didactică, modelarea unor perioade anticipate de predare) care urmează să ajusteze timpul de lucru al profesorilor într-un mod flexibil, în funcție de fluctuațiile numărului de elevi.
- Timp de câțiva ani, profesorii vor fi nevoiți să predea o perioadă (n.red. – o „perioadă” de 45 de minute) în plus. Ulterior, numărul de perioade pe care li se cere să le predea va fi redus cu o perioadă pentru același interval de timp”.
Foto: © LCVA | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.