Programul de guvernare al Cabinetului propus de Luca Niculescu, depus la Parlament joi seara și consultat de Edupedu.ro promite că deciziile privind curriculumul, personalul și finanțele vor coborî la nivelul școlilor și al consorțiilor școlare. Formularea ar însemna autonomie școlară – adică profesorii ar putea fi angajați direct de școli, școlile ar decide o parte mai mare din ce se predă și și-ar administra singure bugetele – textul este însoit de sintagma „descentralizăm real, cu resurse”. Ar fi cea mai mare schimbare de guvernanță din sistemul preuniversitar din ultimele decenii. Documentul nu folosește însă termenul „autonomie școlară”, nu are calendar și nu spune ce prevederi legale ar fi modificate.
- Amintim că ministrul propus pentru Educație și Cercetare este Sorin Costreie, care va avea și un ministru delegat pentru învățământ preuniversitar, pe Sorin Ionescu.
Măsura apare la capitolul „Educație și cercetare”, la punctul M10, „Școli conduse profesionist și descentralizare cu resurse”: „Descentralizăm real, cu resurse: deciziile curriculare, de personal și financiare se iau la nivelul școlii și al consorțiului școlar, iar structurile județene devin servicii de sprijin, nu de control.”
Aceeași direcție apare și la capitolul despre reforma curriculară, unde cabinetul Niculescu promite să reducă supraîncărcarea „cu mai multe ore opționale decise de școală”.
Personalul: astăzi, angajarea se face prin concurs național organizat de inspectorat, cu etapele de final la școală
În forma actuală a legii, școala nu își alege profesorii titulari. Art. 177 alin. (1) din Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023 prevede: „În învățământul preuniversitar de stat, posturile didactice/catedrele vacante/rezervate se ocupă prin concurs național unic organizat de DJIP/DMBIP, conform metodologiei-cadru aprobate prin ordin al ministrului educației, după consultarea partenerilor de dialog social, până la data de 15 noiembrie a fiecărui an.”
Directorul semnează contractul de muncă, dar nu decide cine e angajat. Art. 177 alin. (5) stabilește că angajarea „se face de către directorul unității de învățământ, în calitate de reprezentant legal al acesteia, pe baza deciziei de repartizare semnate de directorul general al DJIP/DMBIP”. Cum direcțiile județene nu au fost încă înființate, concursul național și repartizarea rămân, în practică, la inspectoratele școlare.
Legea face excepție doar pentru școlile particulare. Potrivit art. 177 alin. (2), acestea își ocupă posturile „prin concurs organizat la nivelul unității de învățământ particular sau prin asociere temporară la nivel local, județean ori interjudețean, în baza reglementărilor proprii”. Ca deciziile de personal să se ia „la nivelul școlii” și în școlile de stat, ar trebui modificat chiar mecanismul concursului național unic.
Curriculumul: trunchiul comun se stabilește prin ordin de ministru, școala decide opționalele
La curriculum, legea dă deja școlilor o marjă de decizie, dar una limitată. Trunchiul comun, adică disciplinele obligatorii pentru toți elevii, se stabilește centralizat. Art. 86 alin. (2) prevede că trunchiul comun „se stabilește la nivel central prin ordin al ministrului educației”.
Partea care rămâne la școală este curriculumul la decizia elevului din oferta școlii (CDEOȘ). Potrivit art. 86 alin. (5), „consiliul de administrație al unității de învățământ stabilește curriculumul la decizia elevului din oferta școlii, în urma consultării elevilor, părinților/reprezentantului legal și pe baza resurselor disponibile”. Câte ore îi revin acestui curriculum se decide tot la centru, prin planurile-cadru, care, conform art. 86 alin. (1), prevăd „disciplinele, domeniile de studiu, modulele de pregătire obligatorii și opționale, precum și bugetul de timp alocat acestora”.
Promisiunea din program, „mai multe ore opționale decise de școală”, se poate îndeplini și fără modificarea legii, prin noi planuri-cadru aprobate prin ordin de ministru. O descentralizare reală a „deciziilor curriculare” ar cere însă mai mult decât atât.
Banii: finanțarea vine pe baza costului standard per elev
Directorul școlii este deja ordonator de credite, potrivit art. 195 alin. (2) lit. b). El propune bugetul spre aprobare consiliului de administrație, conform lit. e) a aceluiași alineat. Suma pe care o administrează școala nu depinde însă de decizia ei. Art. 138 alin. (3) prevede că „finanțarea de bază se face în baza și în limitele costului standard per elev/preșcolar/antepreșcolar”, iar cea mai mare parte a acestei finanțări merge pe salarii stabilite prin lege și pe posturi aprobate după normative naționale. Programul nu spune dacă formula de finanțare ar fi schimbată sau dacă școlile ar primi bugete globale, pe care să le folosească după propriile priorități.
Consorțiul școlar: o structură fără personalitate juridică
Al doilea nivel de decizie invocat de program, consorțiul școlar, are în prezent un rol mult mai restrâns. Art. 21 alin. (2) din Legea 198/2023 îl definește ca „structuri asociative, fără personalitate juridică, constituite din două sau mai multe unități de învățământ preuniversitar”. Înființarea lui depinde de voința școlilor, cu avizul inspectoratului și al autorităților locale.
Legea stabilește la art. 21 alin. (6) ce asigură consorțiile: „prioritate la mobilitatea personalului între unitățile membre ale consorțiului”, „utilizarea în comun a resurselor materiale”, „lărgirea oportunităților de învățare”, „recunoașterea reciprocă a rezultatelor învățării” și participarea la proiecte europene. Nicio prevedere nu le dă dreptul de a angaja personal, de a administra bugete sau de a lua decizii curriculare. O structură fără personalitate juridică nu poate fi ordonator de credite și nici angajator.
Așa că afirmațiile din programul de Guvernare presupun în primul rând schimbări la nivel legislativ, apoi norme secundare și terțiare, adică hotărâri de Guvern și ordine de ministru.
