La un an după creșterea normei didactice, șase profesori din comunitatea Merito spun că școlile s-au „încadrat”, dar costurile au rămas pe umerii lor și ai elevilor. Profesori care predau în trei școli, discipline dispărute din orarul unor clase, colege necalificate trimise în învățământul special și o analiză a măsurilor care nu a mai venit: acesta e bilanțul făcut de ei pentru Edupedu.ro, de Ziua Educației.
Doru Modrișan, profesor de informatică la Colegiul Național „Andrei Șaguna” din Brașov, spune că are „un gust amar profund” după mărirea normei la 20 de ore. „Mi se pare absolut inadmisibil și felul în care au făcut-o: într-o lună, mișelește”, spune el. Pentru profesorii cu gradul I, explică Modrișan, creșterea a fost de fapt de patru ore, pentru că reducerea de care beneficiau nu a mai fost păstrată. „Mai ales pentru cei cu gradul I, asta a însemnat de fapt o creștere de patru ore, pentru că aveau acel privilegiu care nici măcar nu a mai fost păstrat. E greu să văd vreo lumină din partea autorităților. Din păcate, cam peste tot în lume e la fel; se pare că sunt la fel de incompetenți și în țările la care noi ne uităm cu jind. Energia mi-o trag doar din ceea ce fac eu”
Antoaneta Luchian predă educație muzicală la Liceul UAIC din Iași, o disciplină cu o oră sau o jumătate de oră pe săptămână în planurile-cadru. Anul trecut vedea, spune ea, aproximativ 760 de copii pe săptămână. Era în două școli, acum este în trei. Se consideră norocoasă, pentru că avea deja ore în altă școală și și-a putut completa norma.
„Predau o disciplină care are în planurile-cadru fie o oră pe săptămână, fie o jumătate de oră. Jumătate de oră pe săptămână înseamnă că vezi o clasă săptămâna aceasta și altă clasă săptămâna viitoare. Anul trecut cred că vedeam 760 de copii pe săptămână, la 20 de ore. Pentru mine nu a fost așa de traumatizant că a trebuit să merg într-încă o școală: eram în două școli, acum sunt în trei. Norocul meu a fost că aveam deja câteva ore în altă școală și mi-am completat norma. Eu sunt norocoasă. Dar vorbim de colegi care au predat o viață într-o singură instituție și s-au trezit în buricul verii, în august, că trebuie să-și facă în trei zile un dosar ca să participe la o ședință publică și să vadă de unde mai pot scoate două ore ca să-și completeze norma.”
În școlile rurale, profesori de muzică cu ore în două școli și o completare cu un ansamblu coral sau folcloric au rămas fără normă. Prioritatea a fost păstrarea profesorilor de română și matematică, iar orele de educație muzicală au mers la colegi cu gradul I care aveau nevoie de încă patru ore.
„Au fost și cazuri mai grave: colegi din școli rurale care aveau șase ore într-o școală, zece în alta, plus o completare cu un ansamblu coral sau folcloric, s-au trezit fără normă deloc. Acolo prioritatea a fost să fie păstrați profesorul de română și cel de matematică. Oameni cu gradul I care aveau 16 ore în școala respectivă trebuiau să mai primească patru. Normal că le dai pe cele de educație muzicală. Sau, dacă e o clasă a VIII-a, mai facem o oră de pregătire. Dar contabilii nu s-au gândit că, în momentul în care ne dăm voie să completăm normele cu ore de religie, sport sau educație muzicală, copilul acela nu mai are, un an de zile, această educație în orar,” spune cadrul didactic.
„Am tăiat, dar măcar să fi măsurat”
Efectul, spune profesoara, nu a fost calculat de nimeni. „Contabilii nu s-au gândit că acel copil nu mai are, un an de zile, această educație în orar”, spune ea. Încă există școli fără profesori de specialitate pe anumite discipline sau cu profesori care predau materii pentru care nu s-au pregătit. „Acum ne-am încadrat cu toții, contabilitatea merge, treaba e bună, dar nu știu ce impact va avea.”
„Încă sunt școli care nu au profesori de specialitate pe anumite discipline sau profesori care predau discipline pentru care nu s-au pregătit. Oricât de bine intenționată aș fi, eu nu mă pot apuca acum să predau biologie așa cum ar face-o un profesor de biologie. Așa cum nici un profesor de biologie, oricât de drăguț ar fi, nu ar putea să predea educație muzicală cum o fac eu. Lucrurile acestea se vor vedea în timp”, a mai spus Antoaneta Luchian.
La consfătuirea județeană, Antoaneta Luchian a întrebat inspectoratul dacă există o evidență a localităților în care copiii nu mai fac educație muzicală. Răspunsul a fost că încă nu se știe. Analiza măsurilor anunțată de președintele Nicușor Dan în septembrie 2025 nu a fost publicată nici după un an. „Am tăiat, dar măcar să fi măsurat”, spune profesoara.
Învățământul special: trei profesori la 26 de copii, plus trei necalificate
Laura Dogeanu lucrează în învățământul special, la Centrul Școlar de Educație Incluzivă Satu Mare, cu o clasă în Negrești-Oaș. Norma ei a crescut de la 16 la 18 ore, iar la predare spune că nu a simțit atât de tare schimbarea. Problema e pregătirea. În clasă are 12 copii între 11 și 19 ani, cu diagnostice diferite, fără manuale sau auxiliare, cu un curriculum mai mult orientativ. „Planific fiecare minut din orele din ziua următoare”, spune ea.
„Pe mine nu m-a afectat atât de mult creșterea normei la predare. Aveam 16 ore, a crescut la 18, iar la predare simțeam oricum nevoia de puțin mai mult timp cu copiii, ca să consolidăm achizițiile. În schimb, m-a afectat foarte mult în zona de pregătire. În clasa mea sunt 12 copii de vârste diferite, de la 11 la 19 ani, cu diagnostice diferite: doi au sindrom Down, patru au tulburare din spectrul autist, șase au tulburări emoționale și de comportament. Cu fiecare trebuie să lucrez la nivelul lui, iar asta presupune foarte multă pregătire acasă.
Trebuie să știu ce fac în fiecare minut al orei, pentru că nu avem nici manuale, nici auxiliare, iar curriculumul este mai mult orientativ. Dacă am în clasă un copil de clasa a VII-a care nu știe să țină creionul în mână, degeaba mă uit ce activități ar trebui să fac potrivit curriculumului de clasa a VII-a.”
Creșterea normei a avut însă un efect pe care, spune profesoara, nu l-a anticipat nimeni.
„Mărirea normei ne-a afectat, atât pe noi, cât și pe copii, și într-un fel la care poate nu s-a gândit nimeni. Aveam oricum un deficit foarte mare de cadre didactice: anul trecut eram doar trei la 26 de copii. Acum au mai venit trei colege, din păcate necalificate, care și-au pierdut posturile în urma măririi normei și au venit temporar în învățământul special. Dar nimeni nu are grijă nici să le formeze, nici să monitorizeze cum pot răspunde nevoilor copiilor pentru care au venit”, spune Laura Dogeanu.
Antoaneta Luchian adaugă că, pentru acești copii, trei fețe noi într-un an și, probabil, altele la anul înseamnă că relația cu profesorul o ia mereu de la zero: „Nu se gândește nimeni la impactul asupra acestor copii cu anumite vulnerabilități. Într-un an au trei profesori noi, la anul probabil vor apărea alte fețe necunoscute.”
O oră de predare nu e o oră de birou
Briena Stoica, profesoară de Limba engleză la Liceul UMFST din Târgu Mureș, nu a fost nevoită să-și completeze norma în altă școală. A deranjat-o, spune ea, presupunerea din spatele măsurii: că o oră de muncă e aceeași, fie la catedră, fie într-un birou.
„Ne-a deranjat pe toți pentru că am simțit care sunt presupunerile din spate, asumpțiile pe care s-au bazat hotărârile. S-a presupus că o oră de muncă e o oră de muncă, fie aici, fie într-un birou. Dar predarea nu înseamnă că, dacă mai adaugi una, două, trei, cinci ore, eficiența rămâne aceeași. Lucrăm cu oameni, cu copii. Sunt sigură că nu înțeleg ce înseamnă să te implici intens 50 de minute în actul de predare.
Am 23 de ani de predare și mă pregătesc pentru fiecare oră. L-am disperat pe soțul meu, care îmi spune: «Nu înțeleg, atâția ani tot engleză, cum de nu ai un set pentru a IX-a, un set pentru a X-a?» Păi nu poți, pentru că e altă dinamică, altă clasă. Dacă vrei să faci lucrurile bine, trebuie să te implici trup și suflet, nu doar pentru ora aceea, ci și pentru ce stă în spatele ei. Iar presupunerea că putem preda oricât – 16, 18, 20, 22 de ore, băgăm și dirigenția în normă, nicio problemă, totul din pix – ne-a supărat rău și ne-a revoltat”, spune profesoara.
În Educație conduce contabilul
Ștefan Nuț, director al Liceului „Marin Preda” din Odorheiu Secuiesc, singurul liceu cu predare în limba română pe o rază de 50 de kilometri, spune că la el niciun profesor nu a trebuit să plece în altă școală. Naveta între școli și localități poate merge pe termen scurt, „dar pe termen lung este foarte corozivă”.
„Prin măsurile care au fost, educația a devenit neatractivă. Foarte mulți care s-ar fi văzut în școală s-au îndepărtat de școală, pentru că prin astfel de măsuri nu faci meseria atractivă. Și mai vreau să spun că există măsuri luate de echipe care fie nu aveau oameni din domenii care să cunoască lucrurile legate de copii și de profesori, fie aceștia nu aveau putere de decizie, iar decizia o aveau doar cei responsabili de partea financiară. Asta e părerea mea. Și, da, în educație conduce contabilul,” potrivit directorului.
Comisiile care nu apar în cele 20 de ore
Profesoara Antoaneta Luchian amintește și de o parte a muncii care nu intră în calculul normei: comisiile din școală. Ea face parte acum din CEAC, din comisia pentru curriculum și din cea de revizuire a PDI.
„Ce nu se spune în spațiul public, apropo de contabilitate: pe hârtie avem 20 de ore. Dar aș ruga pe fiecare dintre noi să spună în câte comisii este. Eu sunt în trei școli și m-am limitat la comisii doar într-una, pentru că nu mai pot face față. Au fost ani în care eram în comisia de activități cultural-artistice în toate cele trei școli, deci responsabilitatea serbărilor era în spinarea mea. Acum sunt în CEAC, în comisia pentru curriculum, în cea de revizuire a PDI. Acolo am muncă de făcut, documente de gestionat.
Dacă vorbiți cu un profesor de științe socio-umane, veți vedea colegi care sunt în cinci sau șase școli și predau patru discipline la gimnaziu și cinci sau șase la liceu: planificări diferite, programe diferite, proiecte didactice diferite. Ca director, nu mai ai titulari pe care să-i pui în comisiile de bază, iar acelea trebuie făcute de cineva. Sistemul e gândit doar din perspectivă contabilicească, dar administrativ o să ne ducem încet-încet și mai jos decât suntem, spune cadrul didactic.
Raluca Voina, învățătoare și director adjunct la Școala Gimnazială nr. 6 „Iacob Mureșianu” din Brașov, crede că cel mai mult au pierdut elevii. „Știți care e durerea? Am sentimentul că felul în care trece fiecare copil peste ce se întâmplă e o chestiune de noroc. Unii au norocul să aibă în față oameni care rezistă mai bine, sunt mai pregătiți sau au o experiență mai îndelungată, alții nu. Și nu din rea-voința profesorului: poate sunt colegi care abia au absolvit liceul pedagogic sau facultatea, nu au experiență. Calitatea școlii și a învățării nu trebuie să fie o chestiune de noroc, ci un numitor comun, sistemic.
Ce am simțit eu este că în toată frământarea de anul trecut au fost uitați copiii. Noi suntem adulți și ducem, ne călim, suntem plini de cicatrici și rezistăm. Dar toate schimbările acestea au fost făcute fără ca cineva să se gândească că undele ajung, la capătul firului, la copil. Copiii nu trăiesc într-o enclavă, cu unicorni; trăiesc în lumea aceasta, sunt supuși acelorași presiuni și au nevoie la școală de mai mult timp și de mai multă atenție din partea profesorilor. Iar tu iei exact timpul acesta și îl pui pe profesor să-l împartă la mai mulți copii și la mai multe probleme. Și nu e vorba doar de două bănci în plus în clasă., mai psune Raluca Voina.
Profesorii ajung la Ziua Educației din 2026 după un an în care au fost puși să suporte o serie de măsuri de austeritate, decise și aplicate fără ca Ministerul Educației și Guvernul să prezinte public, înainte de adoptare, studii de impact asupra școlilor și profesorilor. Din anul școlar 2025-2026, norma didactică de predare a crescut, de regulă, de la 18 la 20 de ore pe săptămână. Profesorii cu gradul didactic I și peste 25 de ani vechime au pierdut și reducerea de normă de care beneficiau, astfel că pentru ei creșterea a fost de patru ore – de la 16 la 20. Plata cu ora a fost tăiată puternic prin schimbarea formulei de calcul, cu mai mult de 60%, iar creșterea pragurilor pentru menținerea personalității juridice a școlilor a dus la reorganizarea a peste 1.000 de unități de învățământ în rețeaua școlară. Măsurile au fost introduse într-un timp foarte scurt, înaintea începerii anului școlar, fără o evaluare publică a efectelor cumulate asupra volumului de muncă, veniturilor profesorilor, încadrărilor și funcționării școlilor. După un an, singura măsură asupra căreia s-a revenit a fost degrevarea directorilor – aceștia predau acum 6 ore, în loc de 10 anul trecut școlar, iar inspectorii sunt degrevați total de ora dacă au funcții de conducere. Pentru profesori, în schimb, nicio schimbare.
- Toți cei șase profesori intervievați de Edupedu.ro sunt premiați ai Proiectului Merito, care recunoaște public profesori din învățământul preuniversitar românesc pentru rezultatele lor cu elevii și pentru felul în care își schimbă comunitățile. Profesorii formează o comunitate activă, care organizează forumuri, formări și schimburi de experiență între profesori din toată țara.
